UPDATE: 14:00. Ambasadorul Federaţiei Ruse din România, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE, în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. El a fost primit de secretarul de stat, Iulian Fota.
„În contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, precedată de recunoaşterea ilegitimă de către Rusia a aşa-numitelor <republici> separatiste Doneţk şi Luhansk, precum şi în linie cu demersurile de acelaşi tip efectuate de toate statele membre UE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse în România la sediul Ministerului Afacerilor Externe, în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022. Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis un mesaj de condamnare, în termenii cei mai fermi, a recunoaşterii de către Rusia a aşa-zisei independenţe a regiunile ucrainene separatiste Doneţk şi Luhansk, precum şi a invaziei şi a agresiunii militare neprovocate a Rusiei asupra Ucrainei”, potrivit MAE.
Potrivit sursei citate, Fota a arătat că aceste acţiuni reprezintă încălcări grave ale dreptului internaţional şi ale angajamentelor internaţionale asumate de Federaţia Rusă, inclusiv ale Cartei ONU, Actului Final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumului de la Budapesta şi Actului Fondator NATO-Rusia, şi că aceste acţiuni vor atrage un răspuns ferm, coordonat şi substanţial de răspuns din partea comunităţii euroatlantice.
„Totodată, a reiterat poziţia României privind încetarea imediată şi necondiţionată a operaţiunilor militare ruse împotriva Ucrainei şi retragerea forţelor armate ruse de pe întreg teritoriul ucrainean. A subliniat că agresiunea militară rusă declanşată în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022 a cauzat deja victime umane şi pagube materiale. Secretarul de stat Iulian Fota a reafirmat unitatea şi solidaritatea comunităţii occidentale cu Ucraina şi a menţionat că setul de măsuri restrictive deja adoptat la adresa Rusiei, ca urmare a încălcării dreptului internaţional, va fi suplimentat corespunzător ca urmare a noii agresiuni din 24 februarie 2022. Secretarul de stat român a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional. A subliniat dreptul Ucrainei de a decide în mod suveran asupra politicii sale externe şi de securitate şi a reafirmat pe această bază susţinerea pentru autorităţile ucrainene legitime şi democratic alese”, precizează MAE.
UPDATE 13:40. MApN din România anunţă că o navă militară a Rusiei din Marea Neagră deviază vapoarele comerciale care se îndreaptă către Ucraina. Nava se află în ape internaţionale. De asemenea, MApN nu confirmă informaţiile referitoare la o agresiune a Rusiei în zona Insulei Şerpilor.
Potrivit MApN, din datele de monitorizare obţinute de structurile Forţelor Navale Române, rezultă că o navă militară rusă, care se află în apele internaţionale ale Mării Negre, la limita de nord a Zonei Economice Exclusive a României (în afara acestei zone), deviază sau opreşte navele comerciale aflate în marş către porturile ucrainene.
Totodată, autorităţile române nu confirmă informaţiile referitoare la o posibilă agresiune rusească în zona Insulei Şerpilor.
Potrivit legii, marea teritorială a României cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lăţimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază.
UPDATE 13:30. NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră "o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice", şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.
"Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac", anunţă Consiliul Nord-Atlantic, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice şi vizualizat de MEDIAFAX.
"Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia. Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei", precizează Consiliul Nord-Atlantică.
"Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie", subliniază Consiliul Nord-Atlantic.
"Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă", concluzionează Consiliul Nord-Atlantic.
UPDATE 13:00. După ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a ordonat o acţiune militară în Ucraina joi dimineaţa, el i-a ameninţat pe „cei care ar putea fi tentaţi să intervină” în numele Ucrainei, scrie CNN.
„Acum, câteva cuvinte importante, foarte importante pentru cei care ar putea fi tentaţi să intervină din exterior”, a spus Putin. „Oricine încearcă să intervină şi, cu atât mai mult, să creeze ameninţări la adresa ţării noastre, la adresa poporului nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi vă va aduce consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiţi pentru orice desfăşurare a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi ascultat."
Echipele CNN au raportat explozii în jurul Ucrainei şi în afara regiunii Donbas, în estul ţării.
UPDATE 12:32 :Cel puţin 40 de militari ucrainieni şi zece civili au murit în urma atacurilor Rusiei
UPDATE 12:28: Preşedintele Klaus Iohannis dă asigurări că niciun român nu trebuie să se teamă. Ţara noastră nu va fi atrasă în conflict
UPDATE 12:27:Universitatea din Bucureşti îşi oferă sprijinul studenţilor şi profesorilor care fug din calea războiului
UPDATE 12:25: Două ţinte neidentificate s-au apropiat de Insula Şerpilor. Invadatorii au cerut personalului militar deprezent să se predea. Grănicerii s-au mobilizat pentru apărare. Agresorii au folosit mijloace internaţionale de comunicare, potrivit unui anunţ al Ministerului Ucrainean de Interne.
El anunţă că guvernul va oferi arme celor care le doresc şi îndeamnă oamenii să doneze sânge, deoarece sunt soldaţi răniţi în spitale.
„Vom lupta pentru ţara noastră şi ne vom susţine ţara în pieţele fiecărui oraş”.
Zelensky spune că forţele armate sunt „pregătite” şi că Ucraina nu va renunţa la independenţă.
UPDATE 11:27: Alexandr Lukaşenko cere negocieri internaţionale pentru evitarea extinderii conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
UPDATE 11:22: Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în contextul conflictului din Ucraina.
UPDATE 11:20: Armata ucraineană a ripostat la intervenţia militară rusă prin atacarea unui punct de trecere a frontierei situat pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, anunţă filiala locală a Serviciului rus de Securitate (FSB).
UPDATE 11:02: Autorităţile ucrainene au anunţat moartea a cel puţin opt persoane şi au raportat explozii în şapte oraşe mari, inclusiv în capitala Kiev, de la începerea intervenţiei militare ruse, informează BBC News
UPDATE 11:00. Bitcoin scade cu 8%, scaderi şi pe celelalte criptomonede. În ultimele 24 de ore, piaţa crypto a pierdut 150 de miliarde de dolari.
UPDATE 10:50. Obuze de artilerie lansate de armata ucraineană ca ripostă la atacul militar rus au provocat daune pe teritoriul Rusiei, admite un oficial regional, citat de agenţia RIA Novosti.
UPDATE 10.48. MAE a convocat joi celula de criză interinstituţională pentru sprijirea şi acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români din Ucraina, iar Guvernul monitorizează şi evaluează intrările şi ieşirile de gaze naturale pe toate rutele din ţară, anunţă Executivul.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
„Ministerul Afacerilor Externe continuă monitorizarea situaţiei cetăţenilor români din Ucraina şi a convocat celula de criză inter-instituţională pentru sprijirea şi acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români din Ucraina. Guvernul monitorizează şi evaluează intrările şi ieşirile de gaze naturale pe toate rutele din ţară, pentru a a putea lua, în funcţie de evoluţia situaţiei, măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale. România are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece”, potrivit unui comunicat de presă.
Conform sursei citate, atructurile guvernamentale responsabile sunt pregătite, totodată, să asigure măsurile necesare pentru o preluarea, la nevoie, a fluxurilor de refugiaţi.
„Principalele responsabilităţi ale task-force-ului privind gestionarea consecinţelor generate de agresiunea rusă în Ucraina sunt legate de monitorizarea situaţiei şi coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcţionării tuturor serviciilor publice”, se arată în comunicat.
Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanţelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătăţii, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacşu şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.
UPDATE 10:45. Într-o decizie fără precedent, Bursa de la Moscova a revenit surprizător la tranzacţionare după o pauză de doar câteva ore în care autorităţile anunţaseră că o închid din cauza situaţiei din Est. Drept urmare companiile sunt în cădere liberă.
Cu 55% se prăbuşesc acţiunile gigantului rus din energie Gazprom (simbol bursier GAZP), adică aproximativ jumătate din valoarea de piaţă s-a evaporat în doar câteva minute, ca o reacţie puternic negativă din partea investitorilor. Compania ajunge la o capitalizare de 35 mld. dolari.
Lukoil înregistrează o prăbuşire de 46%, Rosneft de 47%, Sberbank de 20%. Cu alte cuvinte sute de miliarde de dolari dispar în câteva minute.
UPDATE 10:40. Anunţ pe Facebook de la Forţele Teritoriale de Apărare din Ucraina: „Oricine este pregătit şi capabil să deţină arme poate deveni chiar acum liderul Forţelor Teritoriale de Apărare ale Forţelor Armate ale Ucrainei din regiunea dumneavoastră. Pentru a obţine arme trebuie să contactezi direct brigăzile şi batalioanele TRO din regiunea ta. Trebuie să ai paşaportul la tine.” Reznikov: Ucraina intră în regim de apărare totală
UPDATE 10:30. România cere activarea Articolului 4 al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Solicitarea vizează organizarea urgentă de consultări, ca urmare a atacului Rusiei asupra Ucrainei.
România a cerut, joi dimineaţă, activarea Articolului 4 al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO), care prevede organizarea urgentă de consultări, în contextul atacului Rusiei asupra Ucrainei.
„Ca urmare a agresiunii Rusiei contra Ucrainei, am informat misiunea română la NATO să ceară împreună cu aliaţii activarea articolului 4 al Tratatului de la Washington care să stabilească mai departe un mecanism de consultare între aliaţi în ceea ce priveşte impactul asupra situaţiei de securitate”, a anunţat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, pe Twitter.
Articolul 4 al Tratatului NATO prevede întrunirea Consiliului Nord-Atlantic sau organizarea de consultări în alte formate în cazul unei situaţii care ar putea genera riscuri asupra integrităţii teritoriale a unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
UPDATE 10:28. Şeful comisiei de afaceri externe din Parlamentul german: ”Eram împotriva livrărilor de arme pentru a menţine canalele de comunicare deschise cu Moscova. Asta s-a terminat. Ce contează acum e să ne apărăm. Orice arme putem furniza, trebuie să livrăm către Ucraina”.
I was against arms deliveries in order to keep channels of communication with Moscow open. That's over for now. What matters now is defence. Whatever #weapons we can provide, we must deliver to #Ukraine.
— Norbert Röttgen (@n_roettgen) February 24, 2022
UPDATE 10:25. Rusia a dispus decretarea stării de alertă în regiunea Crimeea, anexată de la Ucraina în mod ilegal în 2014, şi în regiunea Kursk, situată la frontiera cu Ucraina, în contextul intervenţiei militare ruse şi al confruntărilor cu armata ucraineană.
UPDATE 10:20. Preşedintele Republicii Moldova a declarat, joi, că a decis să ceară aprobarea Parlamentului pentru declararea stării de urgenţă, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, în legătură cu situaţia din Ucraina.
UPDATE 10:15. Cu 5% se prăbuşeşte indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti la deschiderea şedinţei de joi, 24 februarie 2022, într-un context generalizat de panică, inclusiv pe bursele europene, şi în care se pare că predomină vânzătorii date fiind ordinele “aruncate” în piaţă.
Potrivit datelor agregate de ZF, nu mai puţin de 15 miliarde de lei (3 miliarde de euro) s-au evaporat din capitalizarea totală a companiilor listate în doar 10 minute. Astfel valoarea totală a companiilor listate la Bucureşti este acum de 224 mld. lei faţă de 239 mld. lei la închiderea de aseară.
Scăderile sunt pe linie: de la minus 8% pentru MedLife, 6% pentru BRD şi TTS, la -5% pentru Romgaz, Fondul Proprietatea. Cea mai tranzacţionată acţiune - Banca Transilvania, are minus 5% şi tranzacţii de 7 mil. lei în doar câteva minute.
UPDATE 10:10. Preţul petrolului Brent a crescut cu 6,95% după invazia Ucrainei, la 103,57 dolari barilul, depăşind pragul de 100 de dolari pentru prima oară după 2014. Preţul gazelor naturale a urcat cu 6,19%. Preţul aurului, considerat în general un activ sigur şi un refugiu pentru investitori, a urcat cu 1,79%.
UPDATE 10:00. Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a întrunit joi dimineaţa, fiind convocat de preşedintele Maia Sandu.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat joi dimineaţă, începând cu ora 8.00, şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, în legătură cu situaţia din Ucraina.
Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în contextul conflictului din Ucraina.
De asemenea, Iohannis va participa joi seara la o reuniune a liderilor europeni.
UPDATE 9:57. Administraţia de la Beijing a anunţat, joi dimineaţă, că urmăreşte "foarte atent" criza declanşată de atacul Rusiei în Ucraina şi îndeamnă toate părţile să dea dovadă de reţinere astfel încât situaţia să nu scape de sub control.
"Urmărim foarte atent situaţia" generată de intervenţia militară rusă, a transmis joi dimineaţă Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.
"Îndemnăm toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să evite scăparea situaţiei de sub control", a subliniat reprezentantul Ministerului chinez de Externe, conform cotidianului Le Figaro.
Cu puţin timp înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, Zhang Jun, ambasadorul Chinei la ONU, îndemnase toate părţile "să rămână calme şi raţionale" şi pledase pentru o soluţie "paşnică".
În urmă cu câteva zile, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a cerut, în discursul rostit la Conferinţa pentru Securitate de la München, găsirea unei soluţii diplomatice la criza din Ucraina şi a semnalat că se opune unui atac al Rusiei, pledând pentru respectarea suveranităţii naţiunilor şi pentru multilateralism.
UPDATE 9:55: Polonia a cerut, joi dimineaţă, activarea Articolului 4 al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO), care prevede organizarea urgentă de consultări, în contextul atacului Rusiei asupra Ucrainei.
"Acum câteva secunde, ambasadorul Poloniei la Bruxelles a transmis o cerere adresată secretarului general NATO, alături de un grup de stat aliate", în sensul activării Articolului 4, a declarat Piotr Muller, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Varşovia.
Articolul 4 al Tratatului NATO prevede întrunirea Consiliului Nord-Atlantic sau organizarea de consultări în alte formate în cazul unei situaţii care ar putea genera riscuri pentru un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
UPDATE 9:50. Cozi la bancomate la Kiev. Oamenii se grăbesc să scoată cash.
Черги у банки в Києві. pic.twitter.com/u7HPTFlACW
— Алчевськ UA🇺🇦 (@AlchevskUA) February 24, 2022
UPDATE 9:40. Ambuteiaj uriaş la Kiev în sensul de ieşire din oraş.
Embouteillages impressionnants à la sortie de #Kiev où les gens fuient la capitale par peur d'une invasion russe sous peu. Ce retour de la guerre sur notre sol nous déshonore. Il faut défendre la paix, protéger les civils et reprendre les négociations.pic.twitter.com/wBC0ceejmI
— Marius Roux (@Marius_Rx) February 24, 2022
UPDATE 9:35. Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a convocat Articolul 4 a tratatului de la Washington, care setează un mecanism pentru consultări cu Aliaţii pentru situaţia curentă de securitate.
UPDATE 9:30. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
Principalele responsabilităţi sunt legate de monitorizarea situaţiei şi coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcţionării tuturor serviciilor publice.
Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanţelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătăţii, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacşu, şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.
UPDATE 9:00. Rubla a fost suspendată de la tranzacţionare în condiţiile în care moneda începuse să se prăbuşească pe pieţe. Rubla a scăzut joi dimineaţă cu 3,6% faţă de dolar şi cu 3,9% faţă de euro, la cel mai scăzut nivel din 2016.
UPDATE 8:55. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut, joi dimineaţă, în contextul atacului militar al Rusiei, formarea unei coaliţii mondiale împotriva preşedintelui Vladimir Putin, pentru a-l forţa să revină la pace.
"Suntem pe cale să constituim o coaliţie împotriva lui Putin. Lumea trebuie să forţeze Rusia să facă pace", a declarat Volodimir Zelenski, potrivit cotidianului Le Figaro, după conversaţii telefonice cu preşedintele SUA, Joseph Biden, cu premierul britanic, Boris Johnson, şi cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a avertizat Rusia că armata ucraineană nu va ceda. "Putin a atacat, dar nu fuge nimeni. Armata, diplomaţii, toată lumea lucrează. Ucraina luptă. Ucraina se apără. Ucraina va câştiga", a afirmat Dmytro Kuleba.
UPDATE 8:50. Preşedintele Klaus Iohannis convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în contextul conflictului din Ucraina. Iohannis participă joi seara şi la o reuniune a liderilor europeni.
Nu a fost transmisă o oră la care va avea loc şedinţa CSAT, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.
Klaus Iohannis participă joi seara la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei.
UPDATE 8:40. Un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spaţiul aerian naţional, a fost interceptat şi a aterizat la Bacău, transmite Ministerul Apărării. Este vorba despre un avion militar ucrainean.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană sub comandă NATO au decolat, joi dimineaţa, în jurul orei 6.15, pentru clarificarea unei situaţii aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spaţiul aerian naţional.
„Cele două aeronave militare române au aplicat cu stricteţe procedurile naţionale şi regulile internaţionale aplicabile în astfel de situaţii, procedând la interceptarea şi identificarea vizuală a aeronavei care intrase în spaţiul aerian românesc. Aeronava respectivă, un Suhoi 27 aparţinând Forţelor Aeriene Ucrainene, a fost escortată pentru aterizare imediată pe Baza 95 Aeriană Bacău, operaţiune încheiată la ora 07.05”, a transmis Ministerul Apărării din România.
După aterizare, pilotul militar ucrainean s-a pus la dispoziţia autorităţilor române, urmând a fi luate măsurile legale care se impun în aceste situaţii.
Potrivit MApN, Armata României a activat punctele militare de comandă cu atribuţii în monitorizarea situaţiei din Ucraina şi coordonarea forţelor şi mijloacelor destinate situaţiilor concrete care pot apărea.
„Conducerea Ministerului Apărării Naţionale a luat toate măsurile necesare de reacţie, atât cele care revin în mod direct instituţiei, precum şi cele de sprijin pentru celelalte componente ale sistemului naţional de securitate, conform planurilor de cooperare interinstituţională, elaborate din timp”, mai arată MApN.
UPDATE 8:30. Wall Street scade cu 2% prin prisma indicelui Dow Jones Futures cu opt ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la New York, Frankfurt are minus 3% prin indicele DAX Futures, Londra şi Varşovia minus 2%, iar lucrurile s-ar putea înrăutăţi. În Moscova, Bursa s-a închis pe termen nedefinit.
Cu alte cuvinte Wall Street îşi extinde declinul înregistrat anterior în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat o "operaţiune militară specială" în Ucraina.
La Bucureşti, indicele BET nu are contracte futures, dar primele reacţii ale analiştilor sunt că panica va fi la ordinea zilei şi că cel mai probabil cumpărătorii vor mai puţini decât vânzătorii. Bursa locală deschide la ora 10:00.
“Mă aştept să avem din nou panică în piaţă, cel puţin la începutul şedinţei. Posibil totuşi să nu mai apară cumpărători ca şi marţi”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.
Într-un discurs televizat, Putin a afirmat că operaţiunea specială vine ca răspuns la ameninţările venite dinspre Ucraina. El a declarat că Rusia nu intenţionează să ocupe Ucraina şi a spus că responsabilitatea pentru vărsarea de sânge aparţine "regimului" ucrainean. Însă martorii spun că explozii şi atacuri aeriene pot fi observate şi în estul ţării, aproape de graniţa cu Polonia.
Petrolul se apreciază cu 5% la aproape 97 de dolari, iar preţul aurului creşte cu aproape 2%.
UPDATE 8:10. Armata Ucraineană susţine că a doborât 5 avioane ruseşti şi un elicopter.
UPDATE 8:00. Ministerul ucrainean de Interne: Puteţi fi siguri că sute de militari ucraineni au fost deja ucisi de rachete ruseşti.
VIDEO: Footage of a Russian strike targeting the city of Lutsk in western Ukraine. - @AlchevskUApic.twitter.com/Wr2S0vW6d4
— Conflict News (@Conflicts) February 24, 2022
UPDATE 7:50. Uniunea Europeană a condamnat în termeni duri, joi dimineaţă, atacul armatei ruse asupra Ucrainei şi a avertizat că preşedintele Vladimir Putin va fi tras la răspundere, iar cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a denunţat o "încălcare flagrantă a dreptului internaţional".
"Condamnăm vehement atacul nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei. În aceste ore întunecate, gândurile noastre sunt la Ucraina, la femeile, bărbaţii şi copiii nevinovaţi care se confruntă cu acest atac neprovocat şi se tem pentru vieţile lor. Kremlinul va fi tras la răspundere", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
Şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a condamnat dur atacul lansat de Vladimir Putin. "Este vorba despre o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, o zi tristă pentru întreaga Europă. Germania condamnă în modul cel mai ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui Vladimir Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu poporul ucrainean", a afirmat Olaf Scholz, conform cotidianului Le Figaro.
UPDATE 7:45. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a afirmat, joi dimineaţă, că armata ucraineană ripostează la atacurile Rusiei, susţinând că, deocamdată, "situaţia este sub control".
"Inamicul a lansat atacuri intense de artilerie asupra unităţilor noastre din estul ţării, precum şi asupra centrelor de comandă şi control şi a aeroporturilor militare din alte regiuni ale ţării", a declarat Oleksiy Reznikov, citat de agenţia Ukrinform.
"Armata ucraineană apără teritoriul şi respinge trupele ruse. Armata noastră face tot posibilul pentru protejarea populaţiei şi pentru a nu permite pătrunderea agresorului. Situaţia este sub control", a subliniat Oleksiy Reznikov.
Rusia a lansat, joi dimineaţă, o operaţiune militară împotriva Ucrainei. Preşedintele Vladimir Putin susţine că este vorba despre o "operaţiune specială" în regiunea separatistă Donbas. Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului Le Figaro.
Ministerul rus al Apărării susţine, potrivit agenţiei RIA Novosti, că armata rusă atacă doar "infrastructură militară", nu zone rezidenţiale.
UPDATE 7:40. Trupe şi vehicule militare blindate ruse au pătruns, joi dimineaţă, în Ucraina dinspre Belarus, afirmă surse locale citate de postul de televiziune american CNN.
Conform surselor citate, numeroase tancuri au pătruns în Ucraina venind dinspre Belarus pe la punctul de frontieră Senkivka. Deocamdată, informaţia nu poate fi confirmată din alte surse.
Conform agenţiei Belta, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit joi dimineaţă cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko.
Rusia a mobilizat, în ultimele săptămâni, aproximativ 30.000 de militari în Belarus, iar Moscova susţinea că trupele ruse participau la "exerciţii militare".
UPDATE 7:35. Bursele internaţionale şi randamentele obligaţiunilor americane s-au prăbuşit joi, iar dolarul, aurul şi preţul petrolului au crescut vertiginos, în timp Ucraina a declarat că Moscova a lansat o invazie la scară largă, scrie Reuters.
Atacul au avut loc după un avertisment dur al preşedintelui rus Vladimir Putin, lansat joi. Putin a cerut soldaţilor ucraineni să depună imediat armele şi să se întoarcă acasă şi a spus că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa "regimului ucrainean", potrivit comentariilor preluate de agenţiile de presă ruseşti. citeşte mai mult
Putin a autorizat, de asemenea, operaţiuni militare speciale în regiunea ucraineană Donbass.
Anunţurile au înrăutăţit sentimentele deja sumbre de pe pieţele asiatice, împingând cel mai important indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei în scădere cu peste 3,2%. Acţiunile australiene au scăzut cu peste 3%, iar cele chineze cu 1,3%.
Indicele Nikkei din Tokyo a scăzut cu 2,4%. Contractele futures ale burselor americane au fost, de asemenea, în scădere puternică, cu S&P 500 în scădere cu 2,3% şi Nasdaq futures cu 2,8% mai slab.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, care au oscilat între creşteri şi scăderi puternice miercuri, au urcat cu peste 3,5% pentru a trece de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din septembrie 2014. West Texas Intermediate a sărit cu 4,6%, la 96,22 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din august 2014.
Aurul spot a sărit cu peste 1,7% pentru a atinge cel mai ridicat nivel de la începutul lunii ianuarie 2021.
Scumpirea tot mai profundă a acţiunilor a venit după ce acţiunile americane au fost deja lovite miercuri, Dow Jones Industrial Average scăzând cu 1,38%, depăşind cu puţin nivelul care ar fi confirmat o corecţie. Indicele MSCI World, un indicator principal al pieţelor de acţiuni la nivel global, a alunecat la cel mai scăzut nivel din aprilie 2021.
Ameninţările geopolitice au împins randamentul de referinţă al obligaţiunilor americane pe 10 ani în scădere bruscă la 1,8681%, de la închiderea de miercuri de 1,977% în SUA. Randamentul la 2 ani a scăzut, de asemenea, la 1,5%, de la o închidere de 1,6%.
Fuga globală către siguranţă a stimulat dolarul, care a urcat cu peste jumătate de procent în raport cu un coş al altor parteneri comerciali importanţi, până la 96,715.
Euro a scăzut cu 0,8%, la 1,1220 dolari.
Rubla rusească s-a prăbuşit violent după ce a înregistrat câştiguri mici la începutul sesiunii. Ultima dată a scăzut cu aproape 4%, pe lângă o cădere de 3% faţă de dolar miercuri.
Vânzarea s-a extins la pieţele de criptomonede, împingând bitcoin sub 35.000 de dolari pentru prima dată într-o lună.
UPDATE 7:30. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă condamnă cu hotărâre invadarea de către Federaţia Rusă a teritoriului Ucrainei, care reprezintă un act ilegal de agresiune, contrar principiilor dreptului internaţional, consacrate de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Carta Securităţii Europene şi celelalte documente care definesc actuala arhitectură europeană de securitate.
„În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin. Acţiunea Federaţiei Rusiei nu este doar o încălcare gravă a principiilor dreptului internaţional, ci reprezintă şi o încălcare flagrantă a rolului său de membru permanent al Consiliului de Securitate, forul ONU ce acţionează ca garant al păcii şi securităţii în lume, precum şi a angajamentelor asumate ca membru al comunităţii internaţionale. Recurgerea la forţă nu poate fi justificată în nicio altă circumstanţă decât cele explicit şi limitativ menţionate în Carta ONU. România este în contact permanent cu aliaţii şi partenerii săi, atât în cadrul NATO, UE şi al altor formate, precum şi la nivel bilateral, şi este pregătită să ia toate măsurile care se impun ca reacţie la această agresiune armată, pentru protejarea securităţii întregii regiuni. De asemenea, va fi prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean şi asigurarea drepturilor şi intereselor membrilor comunităţii române din Ucraina”, transmite Guvernul României, într-un comunicat de presă.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă adresează tuturor cetăţenilor României un apel la calm şi subliniază că România, ca stat membru NATO, se bucură de toate garanţiile de securitate şi de întreaga solidaritate aliată care decurg din acest statut.
Guvernul României şi instituţiile cu atribuţii în domeniu vor aplica, la nivel interinstituţional, toate măsurile pentru a gestiona în mod adecvat implicaţiile acestei situaţii, pe toate palierele – inclusiv din punctul de vedere al eventualelor efecte economice, energetice sau din perspectiva migraţiei necontrolate.
Update 7:13. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.
"Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională", a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.
Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.
Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului Le Figaro.
UPDATE 7:00. Petrolul a depăşit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, provocând îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial, scrie Reuters.
Ţiţeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor din Asia, cel mai înalt nivel din septembrie 2014, şi era la 101,20 dolari pe baril la 04:23 GMT, în creştere cu 4,36 dolari, sau 4,5%.
Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, după ce a urcat până la 96,51 dolari, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.
Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat joi o operaţiune militară în estul Ucrainei, în ceea ce ar putea fi începutul unui război în Europa din cauza cererilor Rusiei de a pune capăt expansiunii NATO spre est.
Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal ţiţei către rafinăriile europene, şi este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.
"Anunţul Rusiei privind o operaţiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril", a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING, adăugând că piaţa petrolului va aştepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua naţiunile occidentale împotriva Rusiei.
"Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piaţa petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca preţurile să rămână volatile şi ridicate", a adăugat el.
"Un factor care ar putea acţiona ca o frână temporară asupra preţurilor este acordul nuclear cu Iranul, existând zvonuri potrivit cărora ar putea fi anunţat un nou acord, posibil chiar în această săptămână", a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.
UPDATE 6:45. Reacţia Marii Britanii
Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a condamnat vehement, joi dimineaţă, "atacul îngrozitor" lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.
"Condamn vehement atacul îngrozitor, neprovocat, pe care preşedintele Putin l-a lansat împotriva poporului Ucrainei", a declarat Liz Truss, prin Twitter.
"Suntem alături de Ucraina şi vom colabora cu partenerii internaţionali pentru a răspunde acestui act de agresiune", a subliniat Liz Truss.
Rusia a lansat, joi dimineaţă, o operaţiune militară în regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, a căror independenţă a recunoscut-o luni, prin încălcarea suveranităţii Ucrainei. Vladimir Putin susţine că nu intenţionează să atace întreaga Ucraină.
UPDATE 6:40. Preşedintele României, Klaus Iohannis, condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
„Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei” autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Luhansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale”, spune preşedintele Klaus Iohannis.
Administraţia Prezidenţială transmite că România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, „respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil”, care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional.
„În mod regretabil, în ciuda eforturilor intense la nivel european şi euroatlantic de dezescaladare a situaţiei, Federaţia Rusă, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, forul-garant al păcii şi securităţii mondiale, a ales calea folosirii forţei armate, în contradicţie manifestă cu dispoziţiile Cartei ONU. Federaţia Rusă a dovedit încă o dată că nu este interesată de oferta de dialog constructiv şi responsabil avansată de comunitatea europeană şi euroatlantică, ci a urmărit constant şi intenţionat confruntarea şi impunerea prin forţă a pretenţiilor sale, subsumate logicii desuete a aşa-ziselor sfere de influenţă. România atrage atenţia că Federaţia Rusă trebuie să suporte consecinţele acestui act profund ilegal. În coordonare deplină cu aliaţii şi partenerii săi din cadrul NATO şi UE, România va impune măsuri ferme şi substanţiale de răspuns”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Klaus Iohannis exprimă solidaritatea deplină cu Ucraina şi cu poporul ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţiei Ruse şi reafirmă sprijinul deplin al României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.
Preşedintele României solicită oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a agresiunii militare ruse, retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina şi încetarea oricăror presiuni la adresa Ucrainei. Pe aceste baze, şeful statului român face un apel la responsabilitate, la evitarea de pierderi de vieţi omeneşti şi afectarea în orice fel a siguranţei civililor.
Potrivit preşedintelui român, România este gata să ofere asistenţă umanitară Ucrainei.
În acelaşi timp, România avertizează împotriva oricărei acţiuni ostile la adresa membrilor comunităţii române din Ucraina şi este gata să acorde sprijinul necesar.
Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis asigură toţi cetăţenii români de pe teritoriul Ucrainei că România, inclusiv prin misiunile sale diplomatice şi consulare, este pregătită să ofere asistenţa consulară necesară.
„Niciun cetăţean al României nu are motiv să se teamă”, mai transmite Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că cetăţenii României, ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, beneficiază pe deplin de cele mai ample garanţii de securitate din istoria sa.
UPDATE 06:30. Reacţia NATO
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat, joi dimineaţă, "atacul lipsit de raţiune" lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.
"Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice", a declarat Jens Stoltenberg.
Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre "noua agresiune a Rusiei", a precizat Stoltenberg.
UPDATE 06:15. O explozie s-a produs, joi dimineaţă, în oraşul rus Belgorod, situat în apropierea frontierei cu Ucraina, în contextul începerii confruntărilor militare între armata rusă şi cea ucraineană.
Conform agenţiei Reuters şi postului BBC News, deflagraţia s-a produs la periferia oraşului Belgorod. Nu se cunoaşte cauza exploziei şi nici dacă există victime.
Martorii au semnalat inclusiv focuri de artilerie în zona Belgorod.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat, joi dimineaţă, o operaţiune militară în Donbas, susţinând că nu intenţionează să ocupe întreaga Ucraină.
"Circumstanţele necesită să lansăm acţiuni decisive şi imediate în Donbas, după ce liderii republicilor regionale au cerut Rusiei asistenţă militară", a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei RIA Novosti.
Vladimir Putin susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială" şi că nu intenţionează să atace toată Ucraina.
Mai multe explozii s-au auzit în oraşul separatist Lugansk imediat după declaraţiile liderului de la Kremlin.
