Decizia de miercuri a Parlamentului European de a vota aplicarea regulii N+3 (în locul regulii N+2) în cazul României şi al Slovaciei în privinţa fondurilor structurale europene salvează în jur de 4 miliarde de euro care ar fi putut fi pierduţi în acest an în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor.
Prin decizia de miercuri, România primeşte un răgaz de încă un an pentru a cheltui fondurile UE alocate perioadei 2011 şi 2012. Necheltuite până la finalul acestui an, ar fi fost pierdute în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor – ceeea ce nu cheltuieşti (cheltuieli dovedite de facturi transmise Comisiei Europene) în decurs de N (anul pentru care au fost alocate fondurile) plus doi ani se întoarce la bugetul Uniunii Europene.
Anul trecut România a pierdut în cadrul procedurii automate de dezangajare a fondurilor 117 milioane de euro, dar pericolul major era reprezentat de 2013, când în procedură de dezangajare automata au intrat 6,5 miliarde de euro.
Or, în primele 10 luni ale lui 2013, România a transmis Comisiei Europene declaraţii de cheltuieli de 2,1 mld. euro, ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul anului, ar mai fi trebuit să transmită declaraţii de cheltuieli de 4,4 mld. euro, lucru absolut imposibil pentru că în mod firesc ca să ai facturi de prezentat spre decontare trebuie să cheltuieşti înainte banii.
Prin extinderea regulii N+2 la N+3 România nu va pierde în acest an în jur de 2 miliarde de euro, crede ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici. Însă suma ar fi putut fi mai degrabă dublă, având în vedere valoarea imensă a declaraţiilor de cheltuieli de transmis până la încheierea anului.
Schimbarea regulii N+2 în N+3 a fost decisă la summitul UE din februarie, când a fost adoptat planul de cheltuieli bugetare pentru exerciţiul financiar 2014-2020.
Atunci României i s-au alocat aproape 40 de miliarde de euro fonduri structurale şi pentru agricultură, între 2014 şi 2020.
Premierul Victor Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu, prezent la summit, că a negociat prost şi că România a pierdut miliarde de euro din alocările viitoare din cauza nepriceperii preşedintelui.
În replică, preşedintele a arătat că a negociat inclusiv schimbarea regulii N+2, ceea ce aduce României un plus de 4 mld. euro, bani care ar fi fost pierduţi anul acesta în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor.
Parlamentul European a adoptat miercuri decizia de aplicare a regulii N+3 în cazul României şi al Slovaciei (şi ea deficitară la absorbţia fondurilor), iar acum Comisia Europeană trebuie să pună în practică decizia.
A existat în toată această vreme temerea că şi alte ţări vor sări şi vor dori să li se aplice regula – acest lucru ar fi fost posibil în Parlamentul European, prin adoptarea unor amendamente –, ceea ce ar fi făcut-o inaplicabilă pentru că ar fi dat peste cap exerciţiul financiar 2014 – 2020.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
