Bugetul de stat al Romaniei se sprijina din ce in ce mai mult pe taxele platite de toata lumea, indiferent de venituri, starea familiala sau avere, adica pe impozitele indirecte, care se aplica consumului, si mai putin pe impozitele pe venit sau pe profit, asa numitele impozite directe.
Datele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala recent publicate arata ca veniturile din taxa pe valoare adaugata s-au dublat intre 2001 si 2004, ajungand la 5,78 miliarde euro, iar veniturile din accize la fel - pana la aproape 2 miliarde euro.
Dealtfel, toata evolutia structurii veniturilor bugetare in ultimii patru ani reflecta mutarea accentului catre impozitele indirecte: pe accize, taxe vamale si TVA se bazeaza acum 71% din buget, fata de 60% in 2001.
Pe plan mondial este o tendinta de deplasare spre impozitele indirecte, pentru ca se colecteaza mai usor, dar trebuie spus ca acestea sunt - mai ales TVA-ul, care se aplica oricaror bunuri si este sustinuta exclusiv de consumatorul final, adica de persoanele fizice -foarte impopulare. TVA-ul este taxa pe care o plateste fiecare imediat ce duce mana in buzunar. Aceasta taxa micsoreaza practic salariul (sau veniturile de orice natura) ale fiecarei persoane cu 19%.
Impozitul pe venit in schimb este proportional, chiar si in conditiile unei cote unice: cu cat cineva castiga mai mult, cu atat plateste mai mult la buget.
TVA dublu inseamna o cantitate dubla de marfuri vanduta, deci o cifra de afaceri dubla, per total, pentru toate companiile din Romania.
Costurile nu au crescut foarte rapid, pentru ca inflatia s-a domolit in ultimii patru ani, asa incat profiturile firmelor s-au dublat intre 2001 si 2004, de la 3,3 miliarde euro (impozit pe profit de 0,84 mil. euro), la 6,4 miliarde euro (impozit pe profit 1,59 mld. euro). Aici insa trebuie luat in calcul si faptul ca in acesti ani a crescut cota de impozit pe profit pentru exportatori pana la egalizarea celei pentru toate firmele, de 25%.
Numai impozitul pe salarii si venituri nu a avut o crestere la fel de rapida (plus 20%), iar aceasta se datoreaza limpede faptului ca taxele pe munca si contributiile sociale sunt foarte mari.
In Romania, impozitarea muncii a fost in ultimii ani mai mare decat a capitalului. Cota ultima de impozit de 40% pe veniturile celor care-si vand forta de munca - salariati, avocati, arhitecti, notari, medici, a fost mai mare decat cea pe capital : 25% impozit pe profit si 5% impozit pe dividende pentru persoane fizice (10% pentru persoane juridice) sau 1,5% impozit pe cifra de afaceri in cazul microantreprinderilor. De aici si alegerea in corpore a salariatilor cu venituri mari de a deveni mini-patroni si de a incasa venitul ca plata a unui serviciu. Cota comuna de impozitare elimina acum diferentele.
2004 a fost cel mai bun an de dupa 1990 pentru bugetul Romaniei: veniturile s-au ridicat la aproape 8 miliarde euro, cu 42% mai mult decat in 2001. Fata de 2003, incasarile la buget, au crescut cu 11% in euro, iar cheltuielile cu doar 0,3%.
Cele 400.000 de firme din Romania au facut anul trecut un profit brut de 6,4 miliarde euro, din care au platit statului 1,6 miliarde euro. Administratia prognozase ca toate aceste companii vor castiga in 2004 doar 4,9 miliarde euro.
Ca urmare, deficitul bugetului de stat s-a injumatatit fata de prognoza initiala: daca in toamna anului 2003 erau prevazute cheltuieli cu 1,5 miliarde euro mai mari decat veniturile, pana la urma acestea nu au depasit decat cu 760 milioane euro sumele stranse la bugetul de stat.
De acum inainte, nimeni din administratie nu mai poate spune: nu avem bani. Bani sunt destui. Numai ca ori sunt prost administrati, ori "gaurile" de acoperit sunt atat de mari incat nici o suma dubla nu ar fi de ajuns - banii nu se vad inca in strazi mai bine pavate, scoli mai dotate sau servicii medicale mai bune.
Deocamdata se vad doar in cresterea salariului mediu net din administratie - acestea au ajuns in 2004 la un nivel net de 225 euro, mai mari cu 50% fata de 2001. In acelasi timp, salariul mediu net pe intreaga economie a crescut cu doar 30%, pana la 160 euro.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
