Salariul minim brut "garantat in plata" (de 330 de lei) este valabil pentru angajatii bugetari, iar salariul minim brut "negociat" este valabil pentru toti ceilalti salariati, inclusiv toti salariatii companiilor private, arata precizarile trimise companiilor de catre Ministerul Muncii, care recunoaste in acest mod existenta in acelasi timp a doua salarii minime pe economie.
Desi legislatia in vigoare prevede un salariu minim brut pe economie de 330 de lei, din luna aprilie inspectoratele teritoriale de munca refuza sa inregistreze contracte de munca la acest salariu pentru angajatii companiilor private, creand un adevarat blocaj. Cauza este o intelegere adoptata in luna aprilie, in urma negocierilor intre Guvern si sindicate, care a stabilit ca salariul minim va fi de 370 de lei. Salariul minim brut pe tara este stabilit prin hotarare de guvern, ultima astfel de hotarare stabilind pentru anul in curs un salariu minim brut de 330 de lei.
Ministerul Muncii spune insa ca singurii angajati cu salariu minim brut de 330 de lei sunt bugetarii, in timp ce angajatii companiilor private nu pot fi salarizati cu mai putin de 370 de lei brut pe luna. In plus, orice prestatie sociala din partea statului (ajutorul de somaj sau venitul minim garantat, de exemplu) se calculeaza in continuare ca procent din vechiul salariu minim, de 330 de lei. Din acest motiv, angajatii cu salariu minim ai unor companii private care intra in somaj in aceasta perioada sunt in situatia de a fi platit contributii sociale aferente salariului de 370 de lei, dar vor primi ajutor de somaj calculat ca procent din salariul minim de 330 de lei.
Noul salariu minim, fixat in urma negocierilor cu sindicatele si stipulat intr-un act aditional la Contractul Colectiv de Munca unic la nivel national, trebuia sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007. Conform Codului Muncii, toate prevederile Contractului Colectiv de Munca unic la nivel national sunt aplicabile tuturor salariatilor privati, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.
Insa inspectoratele teritoriale de munca nu mai inregistreaza din luna aprilie, de dupa negocierile cu sindicatele, contracte de munca cu salariul minim de 330 de lei. Mai mult, si Inspectia Muncii, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, blocheaza procedurile de aprobare a contractelor de munca cu vechiul salariu minim de 330 de lei.
Intrebat cat este de fapt salariul minim brut pe tara si daca o intelegere intre Guvern si sindicate poate inlocui ca efecte juridice o hotarare de guvern, seful Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) al Municipiului Bucuresti a recunoscut ca situatia este confuza.
"Cunoastem problema si din acest motiv ne-am adresat si noi oficial Ministerului Muncii, la directia legislativa, sa ne dea o informare clara referitoare la salariul minim", a spus Mihail Grosu, inspector-sef la ITM Bucuresti. In acest moment, numarul salariatilor care declara ca incaseaza salariul minim este de aproape 500.000 de persoane, adica putin peste 10% din cei 4,6 milioane de salariati din economie.
Cei mai afectati de schimbarea salariului minim brut sunt intreprinzatorii privati, mai ales cei cu multi angajati platiti cu salariul minim.
"Nu sunt de acord cu faptul ca exista doua salarii minime, anume cel stipulat de lege si cel negociat la nivel de ramura. In acest fel apare un decalaj intre hotararea de guvern si negocierea contractelor. Modificarile de salarii afecteaza, de exemplu, companiile care lucreaza in sistem lohn si la care salariile reprezinta 50% din cifra de afaceri", spune Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronatelor din Industria Usoara.
In afara de planurile de afaceri, companiile private isi vad si procedurile administrative perturbate de existenta in paralel a doua reglementari privind salariul minim. "Avem probleme nu doar cu inspectoratele de munca din teritoriu, care nu mai valideaza contracte de munca la salariul minim de 330 de lei, ci si cu Inspectia Muncii.
Ne-au dat de tot peste cap. Daca voiau sa majoreze salariul minim, foarte bine, sa-l majoreze, dar sa o faca public si nu printr-un act normativ care intra practic in conflict cu legislatia actuala", spune Rodica Pisau, director de resurse umane la grupul de firme Radacini, care activeaza in domeniul auto.
Ea spune ca este practic imposibil pentru o firma privata sa aplice in acelasi timp doua reglementari privind salariul minim pe economie care intra in conflict. "Trebuia sa ne spuna de la inceput ca cel vechi ramane pentru bugetari si cel nou ni se aplica noua, tuturor", a conchis ea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
