Tocmai cand sa aniverseze 20 de ani de la caderea comunismuluisi sfarsitul tranzitiei, statele din Europa de Est si fosta UniuneSovietica trebuie sa faca fata celei mai grave crize financiareglobale din ultimele decenii, iar datele arata ca au fost cele maigrav lovite din lume. De ce s-a intamplat asta si cat din reformelefacute - mai mult sau mai putin impuse de organizatiile financiareinternationale ca FMI si Banca Mondiala - au contribuit laagravarea efectelor crizei, s-au intrebat specialistii BanciiMondiale intr-un studiu de 250 de pagini incarcat de grafice sitabele, prezentat ieri la Bucuresti. Situatia este atat de dificilaincat in prezentarea studiului este chiar pusa intrebarea: "A fostintegrarea economica si financiara o eroare?", cu raspunsul,evident, "NU". Dar cum s-a schimbat atat de rapid paradigmaeconomica din aceasta zona incat poate fi pusa acum in discutienecesitatea a 20 de ani de reforme?"Acest grup de tari s-au doveditmult mai vulnerabile decat altele la criza financiara mondiala, iarintrebarea este cate din masurile luate in tranzitia catre oeconomie de piata au creat aceasta vulnerabilitate si daca se puteaevita aceasta", a spus ieri Juan Zakluendo, lead economist incadrul Biroului economistului-sef al Bancii Mondiale pentru Europasi Asia Centrala, prezent la Bucuresti pentru lansarea raportului,"Turmoil at Twenty" (Furtuna la 20 de ani). Una din explicatiilesocului este integrarea financiara prea rapida.
"Integrarea financiara, comerciala si a fortei de munca in economiaoccidentala intr-un ritm foarte rapid este una din explicatii", aspus ieri Juan Zakluendo de la Banca Mondiala.
Dar au cazut unele state, cum sunt tarile baltice, careexperimenteaza caderi de 20% ale PIB, similare unor situatii derazboi, sub presiunea prea mare a capitalului international care afinantat un boom nesustenabil al activelor?
"Diferenta intre cum au raspuns statele din estul Europei la crizafinanciara mondiala a fost data in mod decisiv de expunerea lacredite in valuta, iar excesul de credite are doi responsabili: sidebitorii dar si creditorii", a spus Zakluendo. El a amintit cazulPoloniei si al Cehiei, unde economiile nu au suferit scaderiputernice pentru ca majoritatea imprumuturilor au fost in monedalocala, chiar daca sistemele bancare au fost cumparate deinvestitori straini.
"Pentru bancile straine a fost o oportunitate sa dea credite inaceasta zona, chiar si in euro, unde riscul era mai mare. Nu pot fiinvinuite. De ce nu ar fi facut-o? Au avut de castigat pentru ca pepiata era cerere mare, dar si pentru ca au plasat profitabilresursele ieftine atrase de pe pietele financiare globale", aexplicat Zakluendo.
Inaltul oficial al Bancii Mondiale a mai sustinut ieri camostenirea pozitiva a epocii planificarii centralizate - calitatearesursei umane si infrastructura - au fost "epuizate" inainte decriza.
Insa privind in urma acum, cand firme mari si banci sunt salvate destat in Occident, a fost eroare faptul ca statul si-a luat bruscmana de pe economie in aceasta zona, fiind nevoit sa inchidaintreprinderi si banci nerentabile?
"Statele bogate isi pot permite sa mentina in viata intreprinderilesau bancile cu pierderi daca considera ca sunt importante pentrueconomiile lor, pentru ca au cu ce sa plateasca pentru asta", aspus el.
Dar Romania a trebuit sa inchida intreprinderi ca Tractorul sauSemanatoarea, astfel ca acum nu mai are niciun mare producator deutilaje agricole, in ciuda potentialului agricol local, ca urmare acerintelor din anii '90 ale Bancii Mondiale si ale FMI.
"Intr-adevar, intr-un anume sens nu este corect", a fost de acordoficialul FMI, "dar tine de puterea financiara. "Daca insa este maiieftin sa importi tractoare din China, de exemplu, atunci de ce sanu o faci?"
Din tonul general al studiului Bancii Mondiale se desprinde ideeaca este inca nevoie de reforme pentru a depasi aceasta perioadadificila. Dar dupa 20 de ani de tranzitie, mai poate societatea saaccepte ca este in continuare nevoie de reforma?
"Este adevarat ca este greu sa vorbesti iarasi de reforme dupa 20de ani de tranzitie, dar statul roman trebuie in continuare sa facareforma pentru a corela resursele cu performanta administrativa", aspus Catalin Pauna, senior economist la biroul din Bucuresti alBancii Mondiale.
Pauna afirma, spre exemplu, ca resursele publice alocate pentrusanatate sau invatamant s-au dublat in ultimii 4-5 ani, darperformanta acestor sectoare nu s-a imbunatatitcorespunzator.
Printre sectoarele care au depasit tranzitia, oficialul BanciiMondiale a remarcat sistemul bancar, care "a rezistat destul debine" pana acum la criza economica, dupa spusele sale, precum si"insule" din agricultura, adica mari companii care "administreazamii de hectare si care beneficiaza de economii de scara".
Oficialul Bancii a mai spus ca exista printre optiunile statuluiposibilitatea de a majora o parte din taxe in 2010 pentru a seincadra in deficitul bugetar, dar tine de "vointa politica".
Daca statul nu va putea restrange cheltuielile suficient pentru ase putea incadra in parametrii conveniti cu institutiile financiareinternationale, este posibila o decizie de majorare a unor taxe,dar aceasta va fi o decizie politica, a spus Catalin Pauna.
"Este o intrebare: cu cat te mai poti misca in sus cu taxele?Anumite taxe sunt mici, cum este impozitul pe venit, darcontributiile sociale sunt printre cele mai mari din Europa", aexplicat Pauna.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
