Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a înregistrat în România, în luna august, cea mai dramatică cădere dintre statele UE faţă de luna iulie (-3,1%) şi al doilea declin raportat la perioada simulară a lui 2010 (-6,3%), potrivit datelor Eurostat, în vreme ce datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pot indica, de asemenea, o restrângere a consumului intern (care ar trebui să fie motorul creşterii economice alături de investiţii) - o cădere cu 10,5% în august faţă de august 2010 a cifrei de afaceri în comerţul cu alimente, băuturi şi tutun şi cu 2,1% a comerţului cu produse nealimentare.
Scăderea cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul indică o scădere a consumului, dar nu trebuie să ignorăm autoconsumul, mai ales într-un an agricol foarte bun. De aceea, în perioada următoare am putea avea o uşoară creştere a consumului ca urmare a autoconsumului, comentează Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, care punctează totuşi: "Consumul are de suferit".
"Cred că, în principal, este vorba despre încredere. Despre o deteriorare a încrederii în evoluţia economiei."
În majoritatea ţărilor UE consumul a scăzut în august ca urmare a veştilor proaste din economie, dar căderea este mult mai accentuată în România.
La nivelul întregii UE, sectorul retail a înregistrat o contracţie de 0,2% raportat faţă de iunie (-3,1% în România), respectiv minus 0,8% faţă de august 2010 (-6,3% în România), potrivit datelor furnizate ieri de Eurostat, oficiul european pentru statistică.
Cu o zi înainte INS raportase că, în august, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a diminuat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, cu 4,7% şi respectiv cu 5,3%. Chideşciuc crede că până la finele anului am putea înregistra uşoare creşteri urmate de scăderi, şi tot aşa, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, însă el punctează că în discuţia despre ce sector ar trebui fie motorul de creştere economică nu trebuie să ne intereseze doar consumul, ci şi investiţiile.
Unul dintre motoarele care au scos economia din recesiune a fost exportul, dar plecarea Nokia din România a redeschis discuţia dacă această pârghie poate însemna un sprijin adevărat pe termen lung pentru economie.
În conturile naţionale, exporturile au ajuns să însemne în jur de 40% din PIB, dar nivelul deficitului de cont curent arată că ele se bazează foarte mult pe importuri.
Aşa stând lucrurile, Chideşciuc spune că cine îşi pune speranţe în exporturi, ca vehicul de creştere economică, greşeşte.
"Exportul nu are cum să fie motorul creşterii economice, nu cel puţin în următorii cinci zece ani. Dacă sunt gânduri de creştere economică, atunci reperul trebuie să fie consumul şi investiţiile (statului Ð n.n.), în special investiţiile. Mai ales în perioade de criză rolul statului creşte foarte mult."
Doar că, aşa cum observă economistul, consumul oscilează, iar investiţiile, chiar dacă se fac, se fac aiurea de aceea efectele în economie nu se văd.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
