Eveniment

Creşterea economică ar fi fost de 3% în primul semestru dacă investiţiile măcar stagnau. “Investiţiile publice au scăzut probabil foarte mult şi în T2, iar economia privată merge destul de slab.”

Creşterea economică ar fi fost de 3% în primul...

Autor: Claudia Medrega

04.09.2013, 21:59 1003

Economia a crescut mai mult în primul semestru faţă de datele anunţate iniţial, cu 1,8% versus 1,7%, com­para­tiv cu aceeaşi perioadă din 2012, datorită contribuţiei exporturilor nete (+5,3%), în timp ce investiţiile şi consumul nu au dat semne de revenire, dezamăgind din nou.

Investiţiile atât ale statului, cât şi cele ale sectorului privat au înregistrat în prima jumătate a anului un declin de 4,4% comparativ cu acelaşi interval din 2012, având o contribuţie negativă de -1% la creşterea economică, pe partea de cerere. Iar consumul a staţionat la nivelul din S1 din 2012.

În ipoteza în care investiţiile ar fi stagnat la nivelul de anul trecut, creşterea economică ar fi fost de aproximativ 2,8% în primul semestru. Iar dacă s-ar fi înregistrat o creştere a investiţiilor cu 1% an la an în S1, creşterea PIB real ar fi fost de 3,1% în termeni anuali, după cum spun şi analiştii, ceea ce ar fi propulsat România în fruntea clasamentelor.

Guvernul a tot invocat lipsa spaţiului fiscal pentru investiţii mari şi a adus în discuţie ideea prioritizării proiectelor, însă progresele sunt nesemnificative dacă nu chiar nule. Volumul redus al investiţiilor reflectă atât gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene destinate investiţiilor planificate, din cauza blocării unor programe operaţionale, cât şi transformarea acestora într-un instrument de echilibrare a deficitului bugetar, investiţi­ile fiind mereu „sacrificate“ pentru atingerea ţintelor trimestriale şi anuale.

„Sunt două explicaţii pentru scăderea investi­ţiilor. Prima este legată de investiţiile publice care au scăzut probabil foarte mult şi în T2, după ce în T1 din 2013 şi în T4 din 2012 declinul a fost de aproximativ 30% (standarde ESA95), în termeni reali anuali conform datelor Eurostat. Este absolut clar că scăderea cheltuielilor de investiţii este un instrument de ajustare a deficitului bugetar, în con­diţiile în care veniturile bugetare sunt mult sub aşteptări. Aşa s-a făcut întotdeauna în România. Pe de altă parte, şi investiţiile private probabil au avut o evoluţie modestă în T2. Economia privată merge destul de slab, rezultatele companiilor sunt mo­deste, creditarea are o evoluţie slabă, veniturile disponibile au o evoluţie firavă (salariile în sectorul privat scad în termeni reali), iar încrederea popu­-­la­ţi­ei şi a companiilor este scăzută“, a comentat Io­nuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO