Anul agricol bun şi ascensiunea exporturilor vor duce creşterea economică din 2013 spre 3%, însă pentru 2014 analiştii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne, în timp ce agricultura va avea o contribuţie mai redusă.
Prioritatea României pentru anii următori rămâne accelerarea creşterii economice în condiţii de stabilitate financiară, deoarece un avans mediu de 2-3% pe an este prea mic pentru reducerea decalajelor care despart România de zona euro, amintesc analiştii.
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană mizează pe un avans al PIB de 2,1% în 2014, iar Banca Mondială vede posibilă o creştere economică de 2,2%, motorul principal urmând să fie cererea internă. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul următor de la 2,2% cât anticipa în primăvară la 2,4%.
Analiştii locali consideră că un avans al economiei în 2014 în principal pe baza revigorării cererii interne nu pare credibil şi susţin că tot cererea externă va susţine PIB-ul.
Exporturile nete au susţinut activitatea economică în 2013, în timp ce investiţiile au fost în declin, iar consumul nu a dat semne de redresare. Pe partea de formare a PIB, motoarele au fost industria şi agricultura, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Exporturile au rămas unul dintre principalele motoare de creştere a PIB în 2013 în condiţiile în care zona euro - cea mai mare piaţă pentru exporturile României - a ieşit din cea mai lungă recesiune de după Al Doilea Război Mondial.
În trimestrul al treilea economia României a crescut cu 4,1%, luând prin surprindere pe toată lumea. Anul agricol de excepţie şi industria au contribuit din plin la acest salt surprinzător al economiei, creşterea de 4,1% fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza mondială, comparabilă cu cea din T3 2011. Faţă de al doilea trimestru din 2013, avansul economiei a fost în T3 de 1,6%, aducând România în fruntea topului european, cu cea mai puternică creştere economică. În urma acestei evoluţii favorabile a economiei analiştii şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din întregul an 2013 spre 2,5-3%. La începutul anului majoritatea prognozelor de creştere economică pentru 2013 erau cuprinse în intervalul 0,5-1,6%. Anul trecut economia României a crescut cu doar 0,6%.
Deşi de la agricultură veştile au fost pozitive, analiştii au atras atenţia că agricultura foarte bună maschează o evoluţie „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice din 2013 nu a fost una care să favorizeze veniturile bugetare ale statului. Contribuţia agriculturii la creşterea economică se înregistrează în principal în trimestrele trei şi patru, cel mai mare impact pozitiv observându-se în cel de-al treilea trimestru
Primele trei trimestre din 2013 au „contabilizat“ pe lângă veştile bune de la exporturi, producţia industrială şi agricultură, şi insolvenţe şi pesimism de la oamenii de afaceri. Consumul nu dă semne de revenire în condiţiile menţinerii creşterii salariilor reale în apropiere de zero şi ascensiunii şomajului.
Economia României este dependentă de finanţarea externă, astfel că în lipsa fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe va fi foarte dificilă creşterea PIB. În anii următori creşterea economică va rămâne, cel mai probabil, modestă urmând să fie influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern.
Agricultura ar urma să aibă anul viitor un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013. Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa pozitiv exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014.
Evoluţia PIB va depinde şi de materializarea promisiunilor electorale în programe care să susţină creşterea economiei.
Cum văd analiştii economia în 2014
Eugen Sinca, analist-şef la BCR
2014 ar putea aduce o creştere economică de 2,3%, uşor sub nivelul de 3% prognozat pentru 2013 deoarece agricultura va avea o contribuţie mai redusă. Investiţiile ar putea fi susţinute de accelerarea fondurilor europene care se observă deja în prezent şi de lansarea mai multor parteneriate publice-private, după actualizarea cadrului legislativ. Prioritatea României pentru anii următori rămâne accelerarea creşterii economice în condiţii de stabilitate financiară, deoarece un avans mediu de 2-3% pe an este prea mic pentru reducerea decalajelor care despart România de zona euro. În acelaşi timp este nevoie de o creştere economică mai echilibrată teritorial, pentru că există numeroase judeţe care sunt în afara sferei de interes a investitorilor străini şi se confruntă cu un proces de dezindustrializare. Aproape 40% din exporturile României sunt realizate de trei judeţe – Bucureşti, Argeş şi Timiş în timp ce ultimele trei judeţe din clasament (Mehedinţi, Giurgiu şi Gorj) cumulează sub 1% din exporturile României.
Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank
Pentru anul 2014 anticipăm că România va înregistra o creştere economică în jur de 2%, susţinută în continuare de cererea externă, în special din partea economiei zonei euro care se aşteaptă să revină pe creştere după doi ani de scădere. De asemenea, anticipăm şi o revenire treptată a cererii interne, pe de-o parte susţinută de consumul privat şi pe de altă parte de investiţii.
Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank
Anticipăm că economia va încheia anul 2013 cu o creştere de 2,6%, dar aceasta ar putea încetini la 2,1% în 2014 odată cu estomparea efectul anului agricol bun. Exporturile şi industria vor rămâne principalii factori generatori de creştere, fiind ajutate de cererea externă din Germania. Ajustarea costurilor cu forţa de muncă din urma crizei financiare ajută competitivitatea României, însă limitează puterea de cumparare a populaţiei. De asemenea, consumul populaţiei va fi afectat de accelerarea inflaţiei, temperarea creditării şi accentuarea riscurilor politice.
Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank
În 2014 este anticipată o creştere a PIB-ului de 2%, sub cea din 2013, de 2,4%. Rata de creştere a PIB-ului în anul următor va fi mai scăzută faţă de cea din 2013 pe fondul producţiei mai slabe în agricultură şi a decelerării creşterii producţiei industriale în urma temperării exporturilor.
Vlad Muscalu, economist-şef ING Bank
Prognozăm o decelerare uşoară a economiei (2,3% în 2014 vs 2,8% în 2013), determinată în principal de contribuţia de sens contrar a agriculturii. Anticipăm o revenire a cererii interne în anul următor , bazată în special pe inflaţia deosebit de scăzută şi reducerea serviciului datoriei determinată de relaxarea monetară. Astfel, dacă excludem sectorul agricol, prognoza noastră pentru creşterea economică din 2014 reprezintă cel mai rapid avans de la debutul crizei (3,0% vs 2,1% estimat pentru 2013 şi 2012).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
