Scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în urma misiunii de evaluare care s-a finalizat în 4 februarie nu a fost aprobată ieri de guvern, aşa cum promitea vineri premierul Victor Ponta, în condiţiile în care nu există deocamdată un ministru titular al Finanţelor.
Ministrul finanţelor este unul dintre semnatarii scrisorilor de intenţie agreate cu FMI.
După o perioadă de circa două săptămâni de tensiuni politice, care au izbucnit odată cu decizia PNL de a înlocui o serie de miniştri, inclusiv pe cei de la Finanţe şi Economie, ieri premierul a luat act de demisiile miniştrilor Daniel Chiţoiu şi Andrei Gerea şi a înaintat preşedintelui Traian Băsescu - după discuţii cu preşedintele PNL Crin Antonescu şi consultări în USL - propuneri pentru ocuparea interimară a celor două poziţii de miniştri. Băsescu a semnat decretele prin care a luat act de demisiile celor doi miniştri şi i-a numit interimari pe premierul Victor Ponta ca ministru al finanţelor şi pe Constantin Niţă la Economie.
Premierul a declarat vinerea trecută că guvernul va aproba, miercuri, scrisoarea de intenţie şi va transmite documentul la preşedinte, pentru aprobare. Rămâne de văzut când va avea România ministru de finanţe titular şi cât va mai sta în „stand-by“ scrisoarea de intenţie.
În plus, mai există un element important de incertitudine având în vedere declaraţiile de până acum: nu este sigur dacă preşedintele Băsescu va da undă verde acordului cu FMI. Iar scrisoarea de intenţie şi memorandumul sunt analizate de boardul FMI la Washington atunci când există şi acordul preşedintelui ţării.
La sfârşitul anului trecut preşedintele Băsescu a refuzat să semneze memorandumul cu FMI care ar fi încheiat prima evaluare a acordului, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi. Şi la misiunea din acest an a Fondului, desfăşurată în perioada 21 ianuarie - 4 februarie, preşedintele a continuat să-şi exprime dezacordul faţă de această măsură.
În cele din urmă, „soluţia“ la care au ajuns autorităţile în urma negocierilor cu FMI a fost excluderea creşterii accizelor la carburanţi din memorandumul cu Fondul şi menţinerea acestei măsuri doar în Codul fiscal şi în buget.
Între timp a mai apărut o nemulţumire a preşedintelui: creditul fiscal pentru ratele la bănci. Premierul a declarat că l-a asigurat pe preşedinte că nu există în memorandum nimic despre creditul fiscal pentru ratele la bănci, iar şeful statului i-a spus că „se va pronunţa el pe această temă“.
La începutul săptămânii trecute premierul a anunţat că a avut o discuţie telefonică cu preşedintele în care şeful statului i-a comunicat „că nu doreşte, în continuare, să semneze acordul cu FMI“, astfel că acest acord nu este, operaţional, în vigoare, dar România îşi va îndeplini angajamentele.
Negocierile pe care autorităţile române le-au avut la începutul acestui an cu FMI şi Comisia Europeană au vizat prima şi a doua evaluare a celui de-al treilea acord stand-by preventiv, în condiţiile în care accizele la carburanţi au determinat tensiuni politice interne şi au condus la amânarea încheierii primei evaluări a acordului.
La finalul discuţiilor cu FMI, premierul a anunţat că acciza de 7 eurocenţi va fi introdusă din aprilie la benzină şi motorină.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
