"Psst, psst, la Grece." Jurnalista de la TF1 isi face atentoperatorul sa reporneasca inregistrarea, dar directorul FMIDominique Strauss Kahn nu insista prea mult.
Are alte intrebari la care trebuie sa raspunda. Mult mai generale,nu despre situatii concrete. Apetenta romanilor de a discutaprobleme globale chiar daca gunoiul e la usa s-a vazut si in timpulvizitei de o ora a "stapanului banilor lumii", directorul FMI, inaula Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
Majoritatea intrebarilor s-au referit la chestiuni teoretice,metafore despre doctori care consulta pacienti, cine pot ficastigatorii in noua economie globala si mai putin despre cine estevinovat de exemplu ca Romania a ajuns sa ia intr-un singur an 7miliarde de euro de la FMI, adica o treime din toata datoriapublica acumulata intre 1990 si 2008.
Probabil ca sunt rare ocaziile in care un bancher care iti cereacum sa tai salarii si pensii in schimbul banilor, iar in urma cu10 ani cerea inchiderea de companii de stat si banci in numeleeconomiei de piata ale carei reguli au fost uitate acum in Occidentsa fie primit cu aplauze chiar de cei care trebuie sa suporteaceste "conditionalitati".
Romania a facut 20 de ani de reforma sub indrumarea institutiilorde la Washington, adica aproape cat o generatie, dar din pacate nua fost destul. Ieri am fost indrumati la "continuarea reformelor".Nu este clar daca exista vreun dead-line, in acest secol sauurmatorul, pentru aceste reforme, dar premisele sunt clare. Incurand vom avea nevoie de un "nou acord" cu Fondul, dupa cum aanuntat presedintele Traian Basescu.
Dupa opt ani de crestere economica neintrerupta, rezervele tarii aufost administrate atat de bine de Guvern si Banca Nationala ca atrebuit sa perfectam un imprumut de 20 miliarde de euro, adicajumatate din bugetul anual consolidat, de la FMI si UE, pentru caaltfel eram in colaps.
A platit cineva pentru aceste erori de administrare a tarii? Areactionat cineva impotriva acestei situatii umilitoare? Nu,dimpotriva.
Cei mai inalti oficiali se felicita aratand chiar ca suntempremianti. De ce a venit directorul general al FMI inRomania?
"FMI a ales doua exemple de succes, Romania si Polonia, pentru a levizita. FMI a cerut sa vina in vizita, a adresat o scrisoare BanciiNationale", spunea ieri imediat dupa discursul lui Strauss Kahn dinaula ASE viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
Chiar asa, un succes, domnule viceguvernator, cu -7% cadereeconomica, 700.000 de someri in plus, scaderi de salarii si mii deoameni in strada? Este acesta un succes?
"Domnule, m-ati intrebat dumneavoastra sa raspund eu sau vreti saiau eu stiloul sa notez ce spuneti dumneavoastra? Daca nu ar fifost acordul cu Fondul, am fi avut o scadere economica si maimare", raspunde ferm si aproape iritat Cristian Popa.
De cat? Putea sa fie si mai rau decat este acum situatia? "Putea."Este limpede acum. Economia nu stie de fapt sa aprecieze ce bineeste condusa de cei platiti din bani publici si numiti politic, decatre Parlament, in aceste pozitii.
Chiar a fost un succes acordul cu FMI? "Nu a fost un mare succes.Presedintele Traian Basescu a vorbit initial despre o centura desalvare, apoi am vazut ca s-au platit salarii si pensii cu banii dela FMI", spune Moisa Altar, profesor de moneda din cadrul ASE, carea fost si el ieri prezent la conferinta directorului FMI.
Cum a vazut conferinta? "Strauss- Kahn este un om care le stiebine. Are viziunea de ansamblu. Este 50% politician, 50% finantist,dar in aceasta pozitie trebuie sa fii si politician."
De ce si-a schimbat FMI-ul abordarea in ultimii ani? De ce estemult mai flexibil?
"S-a adaptat la conditiile care au aparut. George Calinescu spuneaca inteligenta este capacitatea de a te adapta."
Dar ce credibilitate mai are FMI sa ceara aplicarea principiiloreconomiilor de piata dupa ce statele mari, puternice, au cheltuitsute de miliarde de euro pentru a-si salva bancile de lafaliment?
Ce se intampla daca bancile care au fost ajutate de stateleoccidentale nu ar fi fost salvate?
"S-ar fi ajuns la mari tulburari economice si sociale. Cei de laLehman Brothers chiar au venit la noi (la Dofin, scoala doctoralain finante din cadrul ASE - n.red.) sa evaluam niste active pe careei nu le puteau evalua. Isi facusera produse financiare asa decomplicate ca nu le puteau evalua. Au venit la noi la recomandareaunui fost student. Ei lucrau cu Londra, dar ii costa 8.000lire/ora. Au vrut sa vina la noi, am vazut cate ceva, darcontractul nu s-a mai facut pana la urma. Erau produse foarteriscante din cate ne-am dat seama. Aceasta este explicatia,ajunsesera sa nu mai stie nici ei ce au in conturi."
Daca nu ar fi fost salvate bancile, ar fi urmat prabusirea, afirmaMoisa Altar. Iar riscul nu este trecut. "Keynes, spre exemplu, aavertizat in 1919 in timpul conferintelor de dupa Primul RazboiMondial ca sunt poveri prea mari puse pe capul Germaniei. Numai asaa aparut Hitler. Daca bancile nu erau salvate acum, ar fi fost unrisc similar. Riscul socio-politic era foarte mare."
Dar ce parere are Jan Cienski, corespondent al Financial Timespentru Europa de Est, unul din jurnalistii care l-au insotit ieripe directorul FMI in Romania? De ce a ales FMI sa vina inRomania?
"Cred ca s-au uitat la tari care au avut performante diferite.Astfel, au mers in Polonia, care a avut o cu totul alta evolutie,mult mai buna, si nici nu a utilizat banii de la FMI, si Romania,unde a fost aplicat un program mult mai traditional."
Ce se se intampla daca Romania nu ar fi luat banii de la FMI?
"Economiile din zona est-europeana acumulasera multe dezechilibrecare nu erau o problema cand PIB-ul era pe crestere. Cand criza alovit, acestea au devenit vizibile. Dintr-o data, multe tari si-audat seama ca sunt intr-o situatie mult mai dificila decatcredeau."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
