In ultimii 20 de ani au fost construiti doar 190 km deautostrada, insa perioada 1990-2003 a fost una moarta pentru ca nus-a finalizat nimic. In plus, chiar daca nu au fost bani, s-auconstruit si segmente de autostrada unde traficul este deocamdataredus. Un exemplu este tronsonul inaugurat recent CampiaTurzii-Gilau (42 km) al autostrazii Transilvania, in loc sa fieprioritizate tronsoanele Bucuresti-Brasov sau Constanta-Nadlac, cutrafic mult mai ridicat.
Celmai mult s-a lucrat la autostrada catre mare, care s-a oprit in2007 la Cernavoda, urmand ca in 2011 sa fie finalizata integral,potrivit declaratiilor facute anul trecut de actualul ministru altransporturilor, Radu Berceanu. Un alt tronson de mici dimensiunifinalizat a fost centura ocolitoare a orasului Pitesti - 15 km,ultima portiune fiind Campia Turzii-Gilau.
Intre 1990-2000 atat reprezentantii Guvernului, cat si cei de labancile europene de investitii afirmau ca Romania nu are nevoie deautostrazi, pentru ca traficul era foarte redus si banii pentruinfrastructura au fost alocati mai mult pentru reabilitareadrumurilor nationale.
"Imediat dupa '90 traficul rutier era destul de slab, pentru caera un sistem rutier prohibitiv si nici nu existau prea multe sursede motorina si benzina. Pentru distante mai mari de 30 de kilometridistribuitorii de marfa erau obligati sa aleaga calea ferata",spune Nicolae Constantinescu, director in cadrul companiei CCCFBucuresti. Compania a fost implicata inca de la inceputul anilor'90 in constructia unor tronsoane de la autostradaBucuresti-Constanta, singura la care s-a lucrat sustinut intre 2000si 2007.
Ludovic Orban, care a ocupat functia de ministru altransporturilor in 2007-2008, spune ca ministrii care s-au perindatla transporturi dupa anul 2000 "au tratat superficial ideea deconstruire de autostrazi si nu s-au orientat spre detaliile care aublocat procesul de dezvoltare a infrastructurii". Potrivit luiOrban, in mandatul sau au fost simplificate procedurile deexproprieri si de relocare a utilitatilor, care blocau de cele maimulte ori proiectele de infrastructura, insa n-a fost finalizatniciun kilometru de autostrada.
Berceanu a lansat anul trecut un alt motiv din cauza caruia nus-au construit autostrazi - ca nu a fost sprijinit de soferi."Incerc sa obtin bani de la Guvern, dar am nevoie si de ajutorulvostru. Ca, daca ies in strada 20.000 de oameni, li se da ceea cecer. Acum, evident ca nu o sa iasa 10.000 de soferi in strada saceara autostrazi, dar daca opinia publica ar pune presiune poate amobtine mai multi bani", a afirmat Berceanu la sfarsitul anuluitrecut in cadrul unei conferinte pe tema autostrazilor. Actualulministru al transporturilor a solicitat ieri Guvernului "un spatiufiscal" prin care institutia sa poata cheltui in avans de la bugetcirca doua miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru proiecteaferente Coridorului IV paneuropean, bani care vor veni apoi de laUE, BERD si BEI.
Accesarea fondurilor de la UE de care Romania poate sabeneficieze in perioada 2007-2013, de circa 4,6 mld. euro, pentruinfrastructura s-a derulat foarte greu, pana acum fiind absorbitidoar 2,4%.
Inainte de '89 prioritatea era transportulfluvial
Nici inainte de '89 nu exista un interes ridicat pentruinfrastructura rutiera, focusul fiind mai mult pe cea fluviala siferoviara. "Existau solutiile pentru constructia coridorului IV,intre Constanta si Nadlac, dar mereu au fost amanate, ba ca erauprea scumpe, ba ca erau prea lungi si s-a investit in construireacanalului Dunare-Bucuresti si Dunare-Marea Neagra. Erau bani de laBanca Mondiala pentru investitii, dar ideea de autostrazi nu eraagreata", explica Constantinescu.
El sustine ca "nu a existat consecventa si seriozitate si iataca am ajuns in momentul in care traficul a ajuns foarte aglomeratsi ca sa recuperam decalajul ar trebui sa construim 500 km pean".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
