La peste un an după ce Comisia Europeană a început să blocheze programele operaţionale sectoriale din cauza neregulilor în special pe zona atribuirii de contracte unde este necesară procedura de achiziţie publică, administraţia de la Bucureşti a publicat un ghid care identifică cele mai frecvente greşeli care se fac în domeniul achiziţiilor publice şi cum trebuie procedat ca acestea să fie evitate.
„Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management/organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice“ a apărut în Monitorul Oficial la
1 august.
În bună măsură el explică, practic, ce jocuri s-au făcut în atribuirea de contracte în anii trecuţi sau cum au fost încheiate contractele „cu dedicaţie“ care au condus apoi la presuspendarea programelor operaţionale având drept consecinţă întârzieri majore în derularea proiectelor şi în rata absorbţiei şi obligaţia suportării unor corecţii financiare de de peste 700 mil. euro care vor fi achitate de bugetul de stat (sumele ce urma să vină de la UE sunt reduse cu valoarea corecţiilor pe fiecare program în parte).
Sunt 10 riscuri majore identificate, iar ghidul explică modul în care trebuie evitate, pentru ca România să nu mai ajungă în situaţia de a suporta penalităţi financiare. De asemenea, documentul sugerează soluţii pentru identificarea conflictului de interese, include recomandări privind managementul procedurii de atribuire (aplicabile beneficiarilor) şi recomandări privind identificarea riscurilor în procesul de verificare a procedurilor de achiziţie.
Ghidul va asigura interpretarea unitară a principalelor speţe din domeniul achiziţiilor publice, crede ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici: „Astfel, vor fi evitate greşelile din trecut şi, implicit, pierderile de bani: statul va înceta să-şi mai aplice corecţii financiare pentru propriile greşeli. Mult mai important, aceste bune practici vor fi treptat aplicate şi în utilizarea tuturor fondurilor publice, indiferent de sursa acestora - bugetul de stat, bugete locale sau altele“.
Ce nu mai este de acceptat la achiziţiile publice
1. Reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunţ de intenţie.
2. Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului fără o justificare temeinică.
3. Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete.
4. Utilizarea criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“ cu includerea unor factori de evaluare nerelevanţi şi/sau necuantificabili.
5. Excluderea automată a ofertantului cu preţul cel mai scăzut pentru a compensa/a justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput şi pregătit insuficient sau prost.
6. Modificarea anunţului de participare prin clarificări, şi nu prin publicarea unei erate.
7. Respingerea solicitării de modificare a datei-limită de depunere a ofertelor, la cererea ofertanţilor.
8. Solicitarea de clarificări în timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor în mod discriminatoriu (nerespectarea principiului tratamentului egal).
9. Lipsa informaţiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, situaţie care duce la depunerea de contestaţii.
10. Neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificărilor contractuale.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
