Prabusirea economiei cu 8% in acest an inseamna si un deficit bugetar mai ridicat. Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a declarat, miercuri seara, inaintea primei discutii cu misiunea FMI, ca Guvernul va solicita institutiei financiare cresterea deficitului la un nivel cel putin egal cu scaderea veniturilor din cauza crizei.
Majorarea deficitului bugetar luata in calcul de autoritatile romane este de trei puncte peste nivelul stabilit pentru 2009, de 4,6% din PIB, in contextul adancirii recesiunii.
Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru evaluarea acordului cu Romania, a dat ieri asigurari ca FMI va fi flexibil in negocierile pentru majorarea tintei de deficit bugetar, in contextul in care indicatorii macroeconomici s-au inrautatit, insa a evitat sa avanseze o cifra exacta.
Discutiile delegatiei FMI cu reprezentantii Ministerului Finantelor au vizat modul in care inrautatirea situa-tiei economiei afecteaza bugetul, a spus Franks, citat de Mediafax.
Cat de sustenabil este acest deficit si cu ce bani va fi finantat? "Un deficit bugetar peste 6% din PIB nu este sustenabil, iar masurile corective ar trebui sa aiba in vedere in primul rand reducerea cheltuielilor (cu salariile, pensiile etc.) si, daca acestea nu vor fi suficiente, nu este exclusa majorarea unor impozite importante, cum ar fi cresterea TVA sau taxarea progresiva a veniturilor. Este trist faptul ca noi am creat deficit bugetar nu pentru a investi in economia nationala si a spori investitiile productive, ci pentru plata de salarii si pensii", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
El a explicat ca din aceasta cauza cresterea PIB potential va fi redusa in urmatorii cativa ani, iar masurile de ajustare a deficitului bugetar sub 3% din PIB vor dauna suplimentar relansarii activitatii economice, fie ca va fi vorba doar de reducerea cheltuielilor fara majorarea taxelor/impozitelor.
La randul sau academicianul Lucian-Liviu Albu a precizat ca, pe langa optimizarea, reducerea cheltuielilor guvernamentale neeconomicoase, s-ar putea studia si majorarea TVA. "Majorarea cotei unice cred ca, pe langa faptul ca va amplifica evaziunea fiscala si "avoidance", va compromite pentru o buna perioada in viitorul de dupa criza reluarea cresterii economice si revenirea investitiilor straine."
In prima jumatate a acestui an Ministerul Finantelor s-a imprumutat agresiv de pe piata interna, atragand aproximativ 50 mld. lei (12 mld. euro), in conditiile in care deficitul bugetar a ajuns la 2,7% din PIB, sub limita maxima convenita cu FMI.
In plus, in iulie Finantele au atras un imprumut de 1,2 mld. euro de la 8 banci locale, la care se adauga prima transa de 1,5 mld. euro din imprumutul de la Comisia Europeana. Presiunea Finantelor pe piata interna s-a mai temperat dupa accesarea acestor sume, insa aceasta este o solutie temporara.
Analistii apreciaza ca imprumuturile contractate nu rezolva problema finantarii deficitului bugetar si subliniaza faptul ca situatia devine serioasa, in conditiile in care costurile se reporteaza pentru perioada urmatoare.
A emite sau nu eurobonduri?
Finantele ar putea profita de un episod de perceptie pozitiva reflectat prin evolutia cotatiilor CDS-urilor - costul asigurarii impotriva riscului de default - pentru a lansa o emisiune de eurobonduri care sa-i permita restructurarea portofoliului de titluri de stat bazat pe maturitati scurte.
Ministerul de Finante are de "rostogolit" pana la sfarsitul anului peste patru miliarde de euro numai pentru refinantarea certificatelor de trezorerie emise in lunile anterioare.
"Din punctul meu de vedere, o emisiune de eurobonduri nu este absolut necesara, avand in vedere suma relativ redusa care s-ar putea obtine. O asemenea emisiune ar putea da un semnal favorabil pietelor externe in caz de reusita, insa semnale mult mai puternice ar putea fi transmise prin adoptarea de masuri fiscale care sa permita aducerea in mod credibil a deficitului bugetar sub 3% din PIB", a spus Chidesciuc.
Un deficit bugetar mai mare in acest an va presupune si eforturi suplimentare pentru aducerea dezechilibrului fiscal sub 3% din PIB pana in 2011, asa cum s-a angajat Romania in fata CE.
"Deficitul bugetar trebuie adus sub 3% din PIB, pentru ca economia romaneasca nu poate sustine un deficit bugetar atat de mare fara pierderea atractivitatii ca mediu investitional (pierdere de credibilitate si efect de crowding-out), fara deprecierea puternica a leului. Nu trebuie uitat si faptul ca ne-am angajat in fata UE", a explicat Chidesciuc.
Daca deficitul bugetar nu va fi adus sub 3% din PIB, datoria publica ar putea creste spectaculos de repede, astfel ca poate sa creeze o problema Romaniei.
Care sunt consecintele caderii economiei cu 8%
1. Cresterea ratei somajului.
2. Disponibilizari masive.
3. Obligativitatea reducerii cheltuielilor bugetare.
4. Statul va fi nevoit sa majoreze ori cota unica, ori TVA daca veniturile vor continua tendinta puternic descendenta.
5. Afectarea cofinantarii programelor europene.
6. Inghetarea sau scaderea salariilor in sectorul public.
7. Amanarea proiectelor de investitii.
8. Scaderea businessului furnizorilor de stat.
9. Cresterea cheltuielilor cu dobanzile.
10. Inghetarea investitiilor pentru companiile care cauta cota de piata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
