Datoria externa pe termen scurt a atins la finele lunii septembrie un nou varf istoric de 18,43 mld. euro, dupa ce in trimestrul al doilea a scazut usor inrerupand o serie de peste trei ani in care a crecut continuu, maximul istoric fiind consemnat si la nivelul datoriei totale externe, care a trecut de 70 mld. euro.
Bancile si companiile private sunt responsabile aproape in totalitate pentru imprumuturile atrase din afara tarii pe termen scurt, cu o pondere de 98,7%.
Revenirea pe trend ascendent a datoriei pe termen scurt a fost influentata in principal de cresterea finantarilor atrase de bancile locale pe termen scurt (perioade mai mici de un an), cu circa 1 mld. euro, la 8,8 mld. euro. In timp ce in cazul bancilor sumele atrase au crescut, pentru companii s-a inregistrat o usoara scadere fata de nivelul din iunie, de la 9,6 mld. euro la 9,37 mld. euro.
"Evolutia arata necesarul de finantare in valuta inca ridicat al economiei romanesti. In continuare se vor inregistra cresteri, dar ritmul de crestere ramane de analizat. Ar trebui sa incetineasca, pentru ca si ritmul de crestere al creditelor in valuta va incetini", a declarat pentru ZF Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Nivelul ridicat al datoriei externe este considerat de analistii externi unul dintre factorii de risc ai economiei romanesti, alaturi de deficitul de cont curent, iar imprumuturile pe termen scurt care inregistreaza un ritm de crestere exploziv ridica cea mai mare ingrijorare, reprezentand circa 70% din rezervele valutare ale BNR.
Datoria externa pe termen scurt a inregistrat un ritm alert de crestere incepand din 2005. Daca la sfarsitul anului 2004 soldul era de 2,7 mld. euro, pana in decembrie 2006 a crescut de patru ori, la 10,9 mld. euro.
Varful istoric anterior a fost atins in martie anul acesta, cand totalul imprumuturilor atrase din strainatate pe termen scurt era de 18,22 mld. euro.
Pe langa majorarea finantarilor atrase pe termen scurt, bancile au imprumutat mai mult si pe termene lungi, soldul acestor datorii trecand de 10 mld. euro. De asemenea, depozitele pe termen mediu si lung atrase de bancile locale de la nerezidenti au urcat usor atingand un nou varf istoric, de 5,97 mld. euro.
Aceste depozite reprezinta o forma prin care bancile locale atrag finantari de la actionarii lor, potrivit analistilor. Practic, bancile locale schimba leii pe care ii detin contra euro in cadrul unor tranzactii (cross currency swap) cu banci din strainatate. Ulterior, strainii plaseaza leii atrasi in depozite pe termen lung tot la bancile locale. In cazul in care depozitele au scadente mai mari de doi ani, bancile locale nu mai sunt nevoite sa constituie rezerve minime obligatorii, potrivit normelor BNR. Astfel, banca locala obtine finantari in euro la costuri comparabile cu cele de pe pietele internationale, iar in acelasi timp reuseste sa isi pastreze si lichiditatile in lei.
Daca finantarea pe termen scurt a urcat cu aproape 1 mld. euro, datoria externa totala inregistra la sfarsitul lunii septembrie o crestere de 4,5 mld. euro fata de jumatatea anului.
Statul s-a imprumutat mai putin pe pietele externe, iar datoria publica a crescut putin la 10,2 mld. euro, ponderea sa in totalul datoriei continuand sa coboare spre 14,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
