"Mentalitatea este lasă că se descurcă ei", spune un managercare conduce un spital din provincie şi care se referă laatitudinea responsabililor din Ministerul Sănătăţii faţă dedegringolada care există în spitalele din România.
Recentul incident prin care au murit arşi patru bebeluşi în urmaunei incendiu la Spitalul Panait Sârbu din Capitală a adus înprim-plan un sistem de sănătate cu spitale construite înainte de1990, fără îmbunătăţiri, cu o singură asistentă care are în grijă30 de bolnavi, cu pacienţi nesupravegheaţi, cu manageri de spitalecare nu îşi asumă nicio răspundere.
Cauzele incidentului într-o clădire din 1920 nu au fost încăelucidate, însă probabil că s-a plecat de la un scurtcircuit la unaparat de aer condiţionat. Aparatul nici nu avea ce să caute acolo,spune acelaşi manager, pentru că în spitale este necesar un sistemde climatizare care să asigure o temperatură constantă în încăpere,dar fără să îndrepte aerul într-o singură direcţia sau cătrepacient.
Regulile care nu se respectă şi lipsa unor dotări elementare,cum sunt cele pentru detectarea fumului, fac oricând posibiletragedii precum cea de la Panait Sârbu, pentru că medicii sedescurcă cum pot. O altă problemă este neglijenţa personaluluimedical subdimensionat.
"Turelede lucru sunt de opt sau 12 ore, însă în momentul în care nu seacoperă turele trebuie să ţii oamenii mai mult. Acum însă nicimăcar nu puteam să-i plătim în plus, dar nici să compensăm prinzile libere pentru că avem nevoie de ei la spital", spune managerulcare adaugă faptul că în niciun spital din România nu existăsuficient personal specializat, pentru că o parte a plecat, altăparte a demisionat, iar de un an de zile posturile suntblocate.
"Au fost cazuri când a trebuit să trimit toată secţia înconcediu, pentru că unul dintre medici era plecat", mai spunemanagerul.
Medicul este de părere că acest lucru se vede cel mai clar laasistente, care au reparatizaţi în jur de 30 de bolnavi când defapt ar trebui să aibă grijă de maximum 10-12 oameni. La stat oasistentă câştigă în medie 1.200 de lei, în timp ce un medic poateajunge la 2.900 de lei. Însă personalul medical nu trăieşte dinsalariu.
Plăţile informale au fost estimate de reprezentanţi aiMinisterului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări deSănătate la sute de milioane de euro. Nimic nu ajunge şi înconturile spitalului, iar pentru a atinge un stadiu minim de dotarespitalele ar trebui să renunţe la cel puţin jumătate din paturi,este de părere un manager de spital.
Medicii vorbesc de reducerea numărului de spitale, care astfelar fi mai bine dotate, şi de îmbunătăţirea parcului de ambulanţe,care ar permite transportul pacienţilor pe distanţe mai mari.
Controalele sunt însă fără efecte pe termenlung
Spitalele primesc controale periodic atât de la pompieri, cât şide la alte autorităţi care verifică starea echipamentelor, modulde gestionare a deşeurilor, cadrele medicale, însă aceste controalese fac pe baza unor protocoale extrem de vechi. În cazulInspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, inspectorul verifică,spre exemplu, existenţa unui plan de intervenţie în caz deincendiu, a stingătoarelor şi panourile electrice. Toate clădirileridicate înainte de 1990 nu sunt obligate să dispună de detectoarede fum sau de instalaţii de stingere a incendiilor. Existenţa unorastfel de instalaţii devine obligatorie numai dacă se renovează sause schimbă obiectul de activitate.
Un pompier a declarat pentru ZF că dacă s-ar decideobligativitatea unor astfel de instalaţii, 80% din spitale artrebui închise şi că niciun Guvern nu va încerca să schimbe ceva,pentru că investiţiile ar fi de zeci de mii de euro şi nu îşi potpermite.
Ministrul sănătăţii a anunţat ieri că echipe ale instituţieiîmpreună cu reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şiInternelor vor verifica în toată ţara cum sunt pregătite unităţilesanitare publice pentru prevenirea incendiilor. Echipele vorverifica recomandările pompierilor, însă nu s-a discutat nimicdespre obligativitatea instalării unor detectoare de fum.
În schimb, Victor Iovici, viceprimarul Capitalei, a anunţat căcele 21 de spitale administrate de Primăria Capitalei vor fi dotatecu aparate pentru detectarea fumului, acestea urmând a fiachiziţionate de urgenţă.
Falimentul sistemului public, afacere pentruprivaţi
Incidentele îndreaptă şi mai mulţi pacienţi către clinicile şispitalele private, unii dintre câştigătorii crizei economice, cucreşteri şi de două cifre în ultima perioadă. Pentru o naştere lastat, spitalele primesc în jur de 1.200 de lei printr-un sistemcomplex care ia în calcul numărul de cazuri rezolvate. La privatcostul unei naşteri începe de la 6.000 de lei.
Operatorii privaţi spun că nu intră în contract cu Casa deSănătate pentru decontare, dar dacă ar face acest lucru, ar pune ocoplată pe lângă suma decontată. În cazul în care intră în contractcu Casa sunt obligaţi să primească orice persoană care vrea sănască acolo. "Sumele ajung la cifrele acestea (6.000 de lei - n.red.) pentru că sunt alte condiţii de cazare şi de îngrijire", aspus Robert Şerban, acţionar al Gral Medical, companie aflată întop 10 clinici private de pe piaţa locală.
Este benefică descentralizarea?
Spitalul Panait Sârbu este administrat de Primărie, însăcontractul de management este semnat de către ministrul sănătăţii,astfel că cererea ministrului Ceske Attila adresată Primăriei dedemitere a conducerii a rămas fără răspuns, pentru că cei de laPrimărie spun că nu pot face ei demiterile.
Descentralizarea care s-a finalizat la 1 iulie şi care se aplicămajorităţii spitalelor din România presupune că managementulunităţilor va reveni consiliilor locale, care vor avea trei din ceiopt membri ai consiliului de administraţie, structură nouînfiinţată. Managerul, care până la 1 iulie a raportat direcţiilorde sănătate publică, subordonate Ministerului Sănătăţii, va raportaConsiliului de Administraţie al unităţii. Aceasta este principalaschimbare la nivelul unităţilor sanitare. În Bucureşti însă maimulte spitale, printre care şi Panait Sârbu, au făcut partedintr-un proiect pilot de descentralizare, în cadrul căruiacontractele de management erau semnate cu Ministerul Sănătăţii, darraportau Primăriei.
Ce spune Ministerul Sănătăţii:
Marinescu Bogdan, managerul Spitalului "Panait Sârbu", aîncheiat un contract de management cu ministrul sănătăţii care aexpirat în 2009. Ulterior, la solicitarea Administraţiei Spitalelorşi Serviciilor Medicale Bucureşti, ministrul sănătăţii îl numeştemanager interimar în continuare pe Marinescu Bogdan, însălegislaţia în vigoare prevede că eliberarea din funcţie este decompetenţa primarului general.
Ce spune Primăria Capitalei:
Viceprimarul Capitalei Victor Iovici a declarat a fost luată încalcul încă de marţi demiterea echipei manageriale de laMaternitatea Giuleşti, însă contractul este încheiat cu MinisterulSănătăţii, astfel că municipalitatea nu poate să facă demiterile înacest caz. "Încă de ieri (marţi, n.r.) am luat în calcul demitereaechipei manageriale de la Maternitatea Giuleşti, însă există uncontract încheiat cu Ministerul Sănătăţii, instituţie abilitatăpentru demitere", a spus Victor Iovici, citat de Mediafax.
Cifrele unui sistem bolnav
550 este numărul de medici specializaţi pe anestezie şi terapieintensivă care lipsesc din sistemul public de sănătate. Colegiulmedicilor susţine că este nevoie de un număr de 1.400 de medici, încondiţiile în care acum lucrează, cu tot cu pensionari, 846 demedici în aceste secţii. Mai mult, deficitul de personal medicaldin această secţie se manifestă şi la nivel european, astfel cămulţi au plecat în alte ţări din Uniunea Europeană să profeseze peaceastă specializare.
1,8 medici sunt în România la mia de locuitori, faţă de o medieeuropeană de 3,6 medici la mia de locuitori. România şi Bulgaria seaflă printre ultimele locuri din UE la acest capitol, potrivitOrganizaţiei Mondiale de Sănătate (OMS). În acelaşi timp, Româniaare mult mai puţine paturi la mia de locuitori faţă de alte ţăridin Vest. În România au mai rămas doar 120.800 de paturi, după ceGuvernul a decis să reducă numărul lor cu 9.200.
41.000 este numărul medicilor primari şi specialişti careprofesează în România, potrivit datelor Colegiului Medicilor. Peste95% dintre aceştia lucrează în sistemul public de sănătate.
15.000 este numărul medicilor rezidenţi din România. Potrivitlui Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, existăun surplus de posturi scoase la concurs pentru medicina de familieşi un deficit pe alte secţii, precum cea de anestezie şi terapieintensivă.
135.000 este numărul de asistente medicale din România. La nivelnaţional există peste 120.000 de paturi în spitale, ceea ce arînsemna că unei asistente îi revine un pat. Numai că asistentelelucrează în trei schimburi, au concedii şi unele se ocupă delaborator, de igienă sau de cabinetul medicului de familie. Ceea ceîngreunează mult situaţia. Specialiştii susţin că şi la nivelulasistentelor există un deficit de personal.
1.700 de lei este salariul mediul net al unui specialist, dupăreducerea cu 25% a salariilor din sistemul public. Un medicrezident are în prezent un salariu mediu net de 850 de lei, iar unmedic primar un salariu mediu net de 2.400 de lei. Medicii susţincă scăderea salariului net în urma măsurilor de reducere acheltuielilor făcute de stat a scăzut cu mai mult de 30%, pentru căreducerea de 25% se aplică la salariul brut şi se scade dinsalariul net.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
