În schimb, comerţul, care în 2015 a avut o pondere în formarea PIB de 15,8% - la jumătate cât industria şi construcţiile - creşte cu două cifre: 15% în primele nouă luni an/an.
„Industria este strâns legată de piaţa europeană şi este dedicată pieţei europene în bună parte. Prin urmare, depinde de evoluţia pieţei europene (creşterea medie a PIB în UE în T3 faţă de T2 a fost de 0,4% - n. red.). În privinţa construcţiilor, acestea sunt o piaţă care priveşte pe viitor. Trebuie să existe o creştere economică de 5% pentru mulţi ani, nu pentru un an, ca sectorul să înflorească. Şi sunt puţini cei care cred în această creştere economică de 5% pe care o aşteptăm va fi pe termen lung. Mulţi ştiu că inflamarea creată de creşterea de salarii şi de pensii se va estompa pe parcurs“, comentează economistul Aurelian Dochia.
Avansul industriei este, crede economistul Andrei Rădulescu, sub potenţial şi adaugă el: „Este un semnal al unui final de ciclu în industria globală“.
În privinţa construcţiilor, potrivit lui Rădulescu, componenta rezidenţială a fost afectată de legea dării în plată, iar lucrările de inginerie civilă au fost lovite de nivelul redus al investiţiilor pubice.
Potrivit datelor INS, (date brute), pe segmentul clădirilor rezidenţiale creşterea la nouă luni, an/an, a fost de 2,8%, iar pe construcţii inginereşti (lucrările de infrastructură) de 2,3%.
Avem, aşadar, schiţat un tablou: industria depinde de situaţia din UE (70% din exporturile României sunt către UE), iar construcţiile de piaţa internă, care se mişcă greu. Pe rezidenţial încrederea există şi nu prea, iar în construcţiile inginereşti statul nu investeşte suficient.
Cheltuielile statului pentru investiţii (din buget şi din fonduri UE) au scăzut în primele nouă luni cu 9% comparativ cu primele nouă luni din 2015. Astfel de cheltuieli sunt preponderent orientate spre investiţii, iar rezultatul este consemnat de Statistică la capitolul „construcţii inginereşti“. Cheltuielile de capital (investiţii din buget au crescut la nouă luni, an/an, cu 27% (aproape 10 miliarde de lei în total), dar cheltuielile totale cu investiţiile realizate de stat sunt cu aproape o zecime mai mici (an/an) deoarece bugetul nu atrage încă sume suficiente din fondurile eruopene. Cheltuielile în programe cu fonduri UE au scăzut cu 4,2 miliarde de lei şi, astfel, investiţiile totale, din fonduri bugetare şi din fonduri UE, au scăzut la nouă luni cu 2,2 miliarde de lei (minus 9%).
Consumul a rămas, aşadar, principalul motor al creşterii economice din ultimii doi ani, ca urmare a majorărilor salariilor şi a scăderilor de taxe. La creşterea economică de 5,2% din primul semestru, investiţiile au contribuit cu doar 1,6%.
Consumul creşte cu două cifre de un an de zile şi va conduce în 2016 la cea mai puternică creştere economică de după criză - spre 5%. Consumul a antrenat însă deteriorarea balanţei comerţului internaţional de bunuri - pentru că economia internă nu a răspuns prompt excesului de cerere -, al cărui deficit s-a adâncit cu 25% în primele nouă luni, an/an, până la 7 miliarde de euro.
INS a raportat marţi datele de PIB pentru trimestrul III – sub aşteptările economiştilor. Totuşi, creşterea economică de 4,5-5% va fi în 2016 cea mai mare din UE. Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 5,2% pentru România, în 2016. Pentru 2017 şi 2018 aceasta ar urma să decelereze, potrivit sursei citate, la 3,9% an/an în 2017 şi 3,6% în 2018. Preţul plătit va fi însă un deficit bugetar extrem de înalt – 3% din PIB în acest an şi 3,2% din PIB în următorii doi ani.
Guvernul Cioloş urmează să prezinte astăzi un bilanţ privind situaţia economiei, la un an de guvernare.
iulian.anghel@zf.ro
