Romania nu este in pozitia de a-si permite deficite bugetare mai mari de peste 3% din PIB pentru ca acestea ar avea un impact foarte mare asupra inflatiei si deficitului extern, a declarat ieri economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
"Gradul de monetizare in Romania este cel mai mic din Europa, ponderea masei monetare fiind de 25% din PIB. Exista tari, cum ar fi Polonia, in care ponderea este de 75%. In aceste conditii, impactul unui deficit bugetar mai ridicat este de trei ori mai mare in Romania. In consecinta, inflatia este afectata intr-o proportie mai mare si direct de catre deficite mai mari. Riscul mare ar putea fi nu incetinerea dezinflatiei, ci chiar o inversare a trendului", a afirmat oficialul BNR, prezent la Forumul Bancar Roman.
Referindu-se la deficitul de cont curent, Lazea a aratat ca in unele tari din regiune nivelul deficitului bugetar este mai mare decat deficitul extern, astfel ca sectorul privat inregistreaza un excedent.
"In Romania, in conditiile in care deficitul bugetar este 1% din PIB, iar cel extern este de 9%, sectorul privat inregistreaza un deficit de 8%. Ar fi doua explicatii pentru a evidentia de ce balanta sectorului privat romanesc produce deficite mari. Pe de o parte, reforma a inceput foarte tarziu si efectele de productivitate nu se vad inca, iar, pe de alta parte, se mizeaza pe o valoare adaugata mica", a aratat economistul-sef al BNR.
Lazea a explicat ca reducerea deficitului bugetar nu presupune neaparat si atenuarea dezechilibrului extern, in timp ce majorarea deficitului bugetar este urmata de amplificarea balantei externe.
Aceeasi idee a fost sustinuta si de Radu Craciun, analist la ABN AMRO Bank Romania, care a aratat ca trebuie folosite si alte parghii fiscale pe langa diminuarea deficitului bugetar in actiunile de control asupra deficitului extern. "Sa ramanem cu un deficit bugetar strans si sa nu ne iluzionam ca nivelul acestuia este suficient pentru reducerea deficitului de cont curent extern", a completat Craciun.
In opinia sa, problema bugetului "este cheia" pentru stabilitatea macroeconomica, dar si tintirea inflatiei este importanta.
Faptul ca s-au facut trei reevaluari ale tintei de inflatie pentru acest an si pentru 2006 si politicile fiscale au suferit modificari arata ca este "o perioada de cautari excesiv de prelungita", a continuat Craciun.
"Nu am convingerea ca exista o strategie monetara si fiscala care sa aiba ca scop atingerea echilibrelor macroeconomice. Situatia nu este usoara, cine spune ca are solutia exacta este optimist. Solutia existenta trebuie sa fie transparent prezentata si credibila pe termen lung", a mai spus analistul.
Daniel Daianu, fost ministru al finantelor, a afirmat ca Romania se va confrunta in urmatorii ani cu problema gestionarii unui buget substantial mai mare, "o injectare masiva de putere de cumparare in sistem", cu impactul economic similar unui deficit bugetar mai mare, odata cu sumele de ordinul miliardelor de euro provenite din privatizari si din fondurile alocate de Uniunea Europeana.
"Vor aparea doua probleme: impactul macroeconomic al unui buget mai mare care ar putea duce la o inflatie mai ridicata si modul de utilizare a acestui buget. Bugetele mai ridicate vor conduce la o impulsionare a cresterii economice. Daca bugetul nu va fi calibratat eficient, efectul ar putea fi antidezinflationist, iar deficitele externe ar putea fi accentuate", a aratat Daianu.
In opinia lui, dezvoltarea infrastructurii trebuie sa devina "marele proiect al Romaniei" in urmatorii ani, fiind necesar ca resursele suplimentare la buget sa fie orientate in aceasta directie si pentru reforma sistemului de pensii, si nu pentru cheltuieli curente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
