Semnarea unui nou acord cu FMI în care să fie implicată şi Comisia Europeană are ok-ul şi chiar semnătura principalilor liderilor politici şi a BNR, în vreme ce, la nivelul economiştilor şi a mediului de business, ideea este chiar încurajată, faţă de anii trecuţi când mai existau şi reţineri faţă de demersuri similare.
Acum mai toţi analiştii economici văd într-un astfel de acord o garanţie pentru investitori că reformele structurale vor continua şi că restructurarea şi privatizarea companiilor de stat vor fi continuate.
Peste exact o săptămână directorul general al FMI Christine Lagarde ajunge la Bucureşti (în 15 şi 16 iulie), iar analiştii se aşteaptă ca autorităţile române să se folosească de acestă ocazie pentru a anunţa un nou acord stand-by cu Fondul din care, la fel ca în cazul acordului tocmai încheiat, să nu fie traşi bani, ci el să ofere doar o garanţie pentru pieţe că lucrurile nu vor devia şi că echilibrele economice vor fi bine supravegheate.
Premierul Victor Ponta a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea scrisorii privind un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană.
„Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR şi Guvernul şi preşedintele (...) Am şi trimis scrisoarea, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI“, a susţinut Ponta. Acordul, spune premierul, va fi tot unul de tip preventiv.
Anterior, premierul anunţase că Guvernul va începe în această lună negocierile cu FMI pentru încheierea unui nou acord, după ce Consiliul Director al FMI a avizat, în urmă cu aproape două săptămâni, cu trei derogări, ultimele evaluări cu România din acordul încheiat în primăvara lui 2011.
Acordul României cu FMI şi UE, dus la capăt în această vară, în valoare de 5 mld. euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009 (în cadrul căruia România a împrumutat suma uriaşă de aproape 20 mld. euro de la FMI, UE şi Banca Mondială), şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.
Analiştii: un nou acord ar ajuta leul să nu se deprecieze
Analiştii sunt favorabili unui nou acord. Ar fi o strategie bună pentru România, având în vedere sumele mari care trebuie restituite Fondului şi privatizarea incipientă a unor companii, urmând să permită BNR să continue politica de relaxare monetară şi să împiedice deprecierea puternică a leului, consideră analiştii Erste Bank. „Considerăm că autorităţile române vor folosi această ocazie pentru a anunţa un nou acord stand-by preventiv cu FMI, acoperind o perioadă de doi ani şi având ca obiectiv restructurarea companiilor de stat. Având în vedere că plăţile combinate ale Băncii Naţionale a României (BNR) şi Ministerului Finanţelor către FMI ating un vârf de 5 mld. euro pe an în 2013-2014, iar privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi este în fază incipientă, un nou acord din care să nu fie traşi bani este o strategie bună“, se arată într-o notă de cercetare a Erste Group.
Săptămâna trecută BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 5%, iar un nou acord ar permite băncii centrale să continue politica de relaxare monetară fără riscul unei deprecieri puternice a leului în raport cu euro. Tăierea dobânzii de către BNR a fost prima din ultimele 16 luni.
„O nouă înţelegere cu FMI deschide calea pentru măsuri suplimentare de relaxare monetară din partea BNR, în timp ce împiedică o deprecieră puternică a leului la peste 4,7 lei (pe euro, n.r.)“, notează analiştii Erste.
În urmă cu o săptămână guvernatorul BNR Mugur Isărescu a recomandat şi el încheierea unui nou acord preventiv cu FMI şi UE pentru că, a argumentat el, cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permiţând împrumuturi mai ieftine de pe pieţele externe.
„Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe pieţe. Sursa principală de finanţare pe plan extern a deficitului bugetar rămân pieţele de capital.“
El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră“ şi credibilitate.
Deşi privatizările au fost întârziate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost decalate, reformele structurale au rămas în urmă, iar redresarea economică este lentă, Consiliul Director al FMI a avizat în urmă cu aproape două săptămâni ultimele două evaluări ale acordului din 2011 cu România şi a aprobat ultima scrisoare de intenţie transmisă de autorităţile române.
Activele externe nete, deficitul bugetului consolidat pe cash şi arieratele bugetului de stat sunt cele trei ţinte pentru care FMI a acceptat derogări.
FMI a spus că economia s-a stabilizat, dar că nu este mulţumit de ritmul lent cu care creşte PIB-ul, admiţând, astfel, că obiectivul acordului de tip preventiv încheiat în 2011 privind readucerea economiei pe o traiectorie de creştere solidă a fost ratat. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 prognozele indică un avans de 2%. Dar, pentru ca avansul economie să aibă urme vizibile, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%, după cum spunea la începutul acestui an Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI pentru România.
Fondul recomandă încă autorităţilor române reforme în domeniul sanitar, fiscal, energie, transporturi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
