Dacă în anii trecuţi exportatorii cereau o deprecieresemnificativă a cursului, spre 4,5 lei/euro, după ce au văzut eurocoborând cu 4% în ultimele trei luni, cer acum ca banda 4,1-4,3lei/euro să fie menţinută. Mai mult, Mihai Ionescu, secretarulgeneral al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilordin România (ANEIR), susţine că exportatorii pot tolera şi oapreciere a leului, cu condiţia ca mişcările să nu fie abrupte.
"Am fost în permanenţă pentru stabilitatea cursului de schimb.Istoria a dovedit că palierul de 4,1 lei/euro - 4,3 lei /euro afost sustenabil. Leul poate să se aprecieze, dar în mod lent,sistemul dinţi de ferăstrău, nu pante abrupte şi aterizări forţate.O apreciere de 4-5% în câteva zile este insuportabilă pentruexportatori. Este vorba de pierderea pe termen mediu şi lung", aspus Ionescu ieri la conferinţa "Finanţarea operaţiunilor de comerţexterior", organizată de ZF şi UniCredit Ţiriac Bank. Totuşi, el aadus în discuţie şi faptul că este posibil ca euro să scadă spre3,6-3,8 lei în perspectiva aderării la moneda unică.
Exporturile au fost sectorul vedetă al economiei în 2010 şiimportanţa lor a fost subliniată de toţi cei care declară înfiecare zi că România a ieşit din criză. Revenirea cererii pepieţele externe şi cursul de schimb avantajos au adus anul trecut ocreştere nesperată a exporturilor, cu 28% comparativ cu anul 2009,la 37,2 mld. euro.
Andrew England a subliniat faptul că apropierea geografică apieţelor este importantă pentru expansiunea comerţului, susţinândcă este necesară o relaţie apropiată cu banca şi parteneriicomerciali pentru a accesa noi pieţe. El a amintit că Germania şiItalia rămân principalii parteneri comerciali pentru EuropaCentrală şi de Est şi că schimburile comerciale externe aleRomâniei de bunuri au urmat acelaşi trend ca şi restul regiunii. Deasemenea, el a spus că firmele care vor să exporte trebuie să seuite la ţările unde se preconizează un consum intern în creştere,ca să existe piaţă.
Lucian Croitoru a spus că domeniul exporturilor a dat dovadă deo adaptabilitate foarte mare, iar exportatorii au reuşit să creascăşi să devină competitivi.
Referindu-se la evoluţia cursului de schimb, el a spus că estefoarte mult în linie cu fundamentele. "Toţi investitorii străini auvăzut că s-a făcut ceea ce ei aşteptau. Se uită în viitor, în cesens se modifică fundamentele, în ce sens se modifică balanţa deplăţi, şi este clar că nu se anticipează deficite mari de contcurent. Deci ei când văd acest lucru, se uită şi la contextulinternaţional, şi decid că România este o destinaţie bună, adicănoi anticipăm că în următorii ani este sigură, adică nu o să vedemfluctuaţii mari ale ratei de schimb."
În ceea ce priveşte impactul aprecierii leului asupra inflaţieidin luna martie, Croitoru a spus că a contribuit în sensul scăderiiratei. "Există o asimetrie. Atunci când leul se depreciază,impactul este foarte puternic în inflaţie, dar când se apreciază nueste aşa. Efectul este mic la apreciere. Nu cred să fie un impactsemnificativ asupra inflaţiei din martie, dar asta rămâne devăzut."
Ionescu a anticipat că este posibil ca exporturile să ajungă la40 mld. euro în acest an. "Nu ar fi imposibil, dar am început sădevin sceptic de când am văzut evoluţia cursului de schimb." Monedanaţională s-a apreciat în acest an cu circa 4%.
La rândul lui, preşedintele Consiliului de SupraveghereUniCredit Ţiriac Bank a spus că în ultimă instanţă comerţul nu seface de dragul comerţului, fiind necesară primirea banilor înapoi."Totul se bazează pe încredere când este vorba de bani." "Comerţulexterior este un domeniu extrem de sensibil, care nu creşte de lasine, iar în absenţa unui sprijin al băncilor pentru cei care facîn mod curent operaţiuni de acest gen, este foarte greu săavanseze."
Lianu de la Ministerul Economiei a spus că România nu estedominantă în fluxurile internaţionale cu bunuri, iar exporturilereprezintă 31% din PIB în 2010, o revenire la ponderea din 2004.Reducerea consumului intern a favorizat această revenire, stimulândorientarea spre export.
Dan Pascariu, preşedinte al Consiliului de SupraveghereUniCredit Ţiriac Bank
Comerţul exterior este un domeniu extrem de sensibil, care nucreşte de la sine, iar în absenţa unui sprijin al băncilor pentrucei care fac în mod curent operaţiuni de acest gen este foarte greusă avanseze;
În ultimă instanţă comerţul nu se face de dragul comerţului,vrei să vezi şi banii înapoi. Totul se bazează pe încredere cândeste vorba de bani;
Dacă este să transmit un mesaj, acesta este ca aceia care suntinteresaţi de dezvoltarea acestui domeniu, care cred că au produse,că au calitatea şi valoarea necesară şi care cred că ar trebui săfacă eforturi pentru a le promova să se adreseze băncilor pentrua-i sprijini în desfacerea acestor produse şi mai ales pentru a leasigura încasarea banilor;
Atunci când ai dat marfa din mână, ai un risc, că nu o să vezibanii înapoi. În absenţa unui sprijin acordat celor care fac în modcurent astfel de operaţiuni de către bănci, comerţul este foartegreu să crească;
Mă îndoiesc că criza s-a terminat şi se va termina curând, cărecesiunea s-a încheiat. Pe de altă parte, am certitudinea că anultrecut exporturile au crescut foarte mult şi sperăm ca şi în 2011să continue acest trend. De asemenea, mai am certitudinea că însistemul bancar din România s-a dezvoltat o expertiză extraordinarăîn ceea ce priveşte finanţarea comerţului exterior şi bineînţelescă UniCredit nu face excepţie;
Cred că cifrele vorbesc de la sine: faptul că exporturile aucrescut de 10 ori în ultimii 20 de ani, faţă de PIB care a crescutdoar de circa 4 ori. Această evoluţie spune un lucru: trebuie sărecunoaştem că investiţiile străine directe au jucat un rol majorşi că în absenţa lor situaţia ar fi fost alta. Acesta este şimotivul pentru care creşterea economică va depinde foarte mult deinvestiţiile străine directe; în absenţa lor nu putem spera lacreştere;
Important este ce se întâmplă cu capitalul străin, ce seproduce. Dacă produsele sunt fabricate în România, dacă consumămacei bani în România, originea capitalului nu este importantă.Sigur că mi-aş dori să avem mai mult capital autohton;
Comerţul internaţional a devenit mult mai sofisticat. Sistemulbancar a venit în întâmpinare şi a luat-o chiar înainte venind cutot felul de produse, care nu sunt cunoscute; grosul exporturilorromâneşti îl realizează multinaţionalele, care în ultimii 10 ani aufăcut investiţii masive în România ce îşi produc efectele acum.Sunt convins că există mult potenţial din partea exportatorilorromâni cu capital autohton, care nu ştiu că există aceste produse,nu îndrăznesc să apeleze la ele, ratează oportunităţi.
Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale aExportatorilor şi Importatorilor din România
Exportul nu se face de dragul exporturilor, ci pentru a câştigabani, fie că este vorba de firme multinaţionale, fie că este vorbade firme româneşti;
Leul poate să se aprecieze, dar lent, nu pante abrupte şiaterizări forţate;
Care-i deosebirea dintre o firmă cu mamă străină şi unaautohtonă: firma cu mamă străină vine cu garanţia din afară şi cucreditele, costurile de afară, în timp ce o firmă cu mama română sechinuie să obţină credite în România cu condiţii de garanţii foartedure şi cu nişte costuri foarte mari; acesta este motivul pentrucare capitalul românesc este străin în propria ţară; firmeleromâneşti nu pot să exporte, nu că nu ar vrea să exporte;
Este foarte greu să lupţi cu piaţa chineză având în vederecosturile de acolo; piaţa începe să domine şi în China deciziaeconomică; dacă nu avem grijă să atragem China, vom pierde foartemult;
Este posibil ca exporturile să ajungă la 40 mld. euro în acestan; nu ar fi imposibil, dar am început să devin sceptic de când amvăzut evoluţia cursului de schimb;
Îndoielile legate de evoluţia internă ţin de reacţiainstituţiilor statului la nevoile exportatorilor; există o listăîntreagă de probleme pe care guvernul nu a reuşit să lerezolve;
Doar şapte ţări din 27 au reuşit în 2010 să reatingă nivelulexporturilor din 2008, începând cu România care a avut cel mai mareritm de creştere.
Cristian Secoşan, directorul general al SiemensRomânia
Competitivitatea este cuvântul cheie pentru noi;
Siemens nu apare în top 100 de exportatori români pentru căexistă mai multe firme, nu una;
Facem outsourcing IT; avem echipe mari care exportă serviciipentru Europa de Sud-Est;
Suntem foarte mândri că am reuşit să implicăm 100 de specialiştiromâni în activitatea de cercetare- dezvoltare;
Avem deschidere de 100% a băncilor şi rapiditate în dezvoltareadiferitelor solicitări;
Când este nevoie să finanţăm un proiect nivelul de risc pecare-l acceptă banca este foarte redus; există 2-3 garanţii care secer;
Există diferenţe mari sub aspectul condiţiilor şi produselor pecare le oferă băncile în ţări similare, cum ar fi România şiBulgaria.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatoruluiBNR
Aprecierea înregistrată de leu în raport cu euro în luna martienu va avea un impact semnificativ asupra inflaţiei; în martie nucred că banca centrală a intervenit pe piaţa valutară;
Modelul econometric pe care se va baza viitorul raporttrimestrial privind inflaţia nu a fost rulat deocamdată;
Domeniul exporturilor a dat dovadă de o adaptabilitate foartemare, au fost schimbate destinaţii, producţii. Exportatorii aureuşit să crească şi să devină competitivi;
Flexibilitatea cursului de schimb a limitat scăderea marjelor deprofit în cazul exportatorilor români;
Cota de piaţă a exporturilor româneşti a fost permanent încreştere, criza nereuşind să întrerupă trendul, însă faţă devecinii şi competitorii noştrii intraţi în Uniunea Europeană,România stă destul de slab, depăşind doar Bulgaria;
Cred că evoluţia cursului de schimb este foarte mult în linie cufundamentele economice;
În timp s-a stabilit această reputaţie a băncii centrale, căeste sensibilă la magnitudinea deprecierii leului.
Costin Lianu, director al Direcţiei Dezvoltare Export,Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului deAfaceri
România nu este dominantă în fluxurile internaţionale cu bunuri,iar exporturile reprezintă 31% din PIB în 2010, o revenire laponderea din 2004. Reducerea consumului intern a favorizat aceastărevenire, stimulând orientarea spre export;
Se modifică fluxurile comerciale, iar fluxurile Est-Vest vordeveni tot mai importante ca urmare a ascensiunii Chinei, Indiei şia altor ţări din Orient;
Competiţia între branduri se va accentua;
Va continua regionalizarea în comerţul internaţional;
Protecţia mediului, prezervarea resurselor, a energiei şidezvoltarea sustenabilă vor favoriza pe cei ce vor gândi în termenisimilari, respectiv export sustenabil;
Adâncirea integrării şi a specializării intra-ramură şiregionalizarea au modificat structura exportului;
Aportul investiţiilor străine a fost semnificativ (51% dinexport primele 100 de firme, în majoritate ISD);
Există zone de avantaje competitive pe resurse umane insuficientvalorizate şi valorificate, dar şi mari vulnerabilităţi;
Campionii naţionali şi brandurile româneşti sunt la nivelscăzut;
Materiile prime sunt insuficient valorificate la export (lemn,biomasă);
Există o preponderenţă a exportatorilor captivi la nivel deIMM;
Există un acces scăzut la finanţări la export;
Există o intensitate diferită a exportului pe regiuni şi judeţe,cu judeţe cu un volum de schimburi extrem de mic;
Portofoliul viitor de export sustenabil este indus de:
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
