♦ „Sunt necesare reforme fiscale ambiţioase suplimentare pentru a reconstrui spaţiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient şi pentru a creşte veniturile“ ♦ În opinia FMI, deficitul bugetar va fi de 6% în 2023 şi de 5% în 2024, mult peste ţintele asumate de Guvernul României ♦ Nu s-a discutat un acord de împrumut cu FMI, dar România are acest drept oricând, a spus şeful misiunii FMI în România.
Echipa FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, a prezentat concluziile analizei economiei româneşti ieri la Bucureşti. În analiza sa, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB. Creşterea economică prognozată de FMI este mai mică decât cea prognozată de guvern, iar deficitul este cu mult mai mare.
Premierul Marcel Ciolacu se laudă că FMI a apreciat pachetul de măsuri fiscale asumat de guvernul pe care-l conduce. Reprezentanţii FMI spun că, într-adevăr, este un început, dar că nu este destul şi va fi nevoie de măsuri suplimentare.
„Reprezentanţii FMI, aflaţi în România pentru evaluarea standard, realizată în toate ţările membre conform art. IV din statutul FMI, au confirmat că, după dezmăţul bugetar din perioada pandemiei, efortul nostru de însănătoşire a finanţelor publice trebuie să meargă în cele 3 direcţii avute în vedere de guvern -stoparea risipei în sectorul public, un sistem fiscal echitabil prin eliminarea excepţiilor şi privilegiilor şi reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale“, susţine premierul.
În parale, însă, şeful misiunii FMI în România a subliniat nevoia de noi reforme fiscale pentru a creşte veniturile ţării.
„Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare reforme fiscale ambiţioase suplimentare pentru a reconstrui spaţiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient şi pentru a creşte veniturile destinate întăririi serviciilor publice“, spune Jan Kees Martijn.
Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România a vorbit în conferinţa de presă care încheie misiunea FMI în România din această toamnă despre perspectivele economice ale României şi despre evoluţia deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, precum şi despre pachetul fiscal propus de guvern pentru reducerea deficitului bugetar.
În opinia FMI, deficitul bugetar va fi de 6% în 2023 şi de 5% în 2024, mult peste ţintele asumate de Guvernul României. Cu toate acestea, nu s-a discutat un acord de împrumut cu FMI, dar România are acest drept oricând, a mai spus el.
„Sfatul nostru este să continuaţi să curăţaţi sistemul, eliminând scutirile. Aceasta ar fi direcţia sfaturilor noastre. Va trebui să vă gândiţi la o impozitare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi va plăti taxa sa.“
Principalele concluzii ale misiunii FMI în România în toamna lui 2023:
► Creşterea economică rămâne destul de robustă şi mai mare decât în majoritatea ţărilor similare: +2,25% în 2023 şi +2,7% în 2024;
► Inflaţia va fi de 7,5% la finalul lui 2023, 4,5% la finalul lui 2024;
► Principala provocare politică constă în punerea finanţelor publice pe un curs sustenabil;
► Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflaţia de bază nu intră pe o traiectorie fermă descendentă;
► Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat.
Cu toate acestea, sunt necesare reforme fiscale ambiţioase suplimentare;
► Riscurile la adresa creşterii economice sunt în mare parte externe: războiul din Ucraina, încetinirea economiilor vestice, dar şi deficitul bugetar.
