Investitorii atrasi in Romania, una dintre cele mai dinamice economii ale Europei, au fost descurajati de ingustimea pietelor de capital autohtone.
Aceasta situatie s-ar putea schimba daca planul controversat al Guvernului roman de a crea Fondul Proprietatea, unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din regiune, va avea succes, scrie Financial Times.
Economia Romaniei, care spera sa primeasca in ianuarie statutul de membru al UE, este pe cale sa creasca anul acesta cu aproximativ 6%, iar indicele pietelor bursiere a crescut de doua ori si jumatate din 2004.
De aceea a aparut interesul investitorilor pentru planul Guvernului de a crea Fondul Proprietatea, ce va include actiuni de la mai mult de 100 de firme detinute partial sau integral de stat.
Adunand valoarea activelor a 40 de companii de la sfarsitul anului 2004, majoritatea de utilitati, acestea fiind cele ce vor domina fondul, si valoarea de piata a companiilor deja listate, valoarea minima de start va fi de aproximativ 3,9 miliarde de euro.
Oficialii planuiesc sa listeze fondul anul acesta la BVB si pe una din bursele europene anul viitor. De asemenea, Guvernul intentioneaza pe parcursul urmatorilor doi trei ani sa listeze separat companiile ce alcatuiesc fondul.
"Exista o valoare reala a fondului si un interes major al investitorilor", a declarat Valerian Ionescu, director de tranzactionare la CA-IB Securities din Bucuresti.
Telul principal al Guvernului nu este totusi sa privatizeze activele sau sa creasca valoarea pietei locale de capital, ci sa foloseasca fondul pentru a da despagubiri la mai mult de 200.000 de romani care si-au pierdut proprietatile sub regimul comunist. Guvernul va imparti actiuni ale fondului in functie de valoarea proprietatii pierdute. Deja au fost emise titluri pentru aproximativ 3% din valoarea fondului.
Vanzarea va avea loc nu doar din cauza dorintei oamenilor de a se vedea cu banii in buzunar, dar si pentru ca acestia nu au incredere in sectorul financiar. O serie de falimente de banci si fonduri de investitii de la inceputul anilor 1990, multe din ele fraudate, au costat investitorii si contribuabilii sute de milioane de euro.
Unii dintre brokerii bucuresteni cred ca pretul de pornire al tranzactionarii titlurilor fondului ar putea fi cu 25-30% mai mic decat valoarea reala din cauza presiunii la vanzare si din cauza existentei ofertelor speculative de la acest nivel.
Aceasta ar putea insemna ca mii de romani ce au nevoie de o compensatie imediata, si care probabil nu au incredere in fond, ar putea primi doar o parte din suma pe care o asteptau.
Unii observatori spun ca beneficiarii care vand rapid vor putea doar sa se invinuiasca pe ei insisi in urma pierderilor.
Altii cred insa ca stratagema ii va exploata pe cei mai putin instruiti si mai saraci actionari.
"Daca nu este condus cu grija, fondul are potentialul de a deveni inca o evaziune", a spus Matei Paun de la BAC Investments, un grup de consiliere in investitii.
Pentru a creste increderea publica, Guvernul l-a numit recent pe Alexandru Paunescu, oficial de la banca centrala, drept noul director al fondului.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a refuzat insa sa raspunda intrebarilor despre fond. "Banca centrala nu va supraveghea fondul, noi doar imprumutam expertii. Nu doresc sa implic credibilitatea bancii in aceasta afacere", a precizat Isarescu.
Jucatorii de pe piata sunt de parere ca pentru a evita o rapida scadere a valorii de piata, fondul va trebui sa atraga inca de la listare un volum substantial de capital strain. Aceasta tine in mare parte de numirea unui manager de fonduri cu reputatie internationala, care va aduce credibilitate.
In acest sens, mai mult de 20 de firme si-au exprimat interesul, inclusiv Credit Suisse, Deutsche Bank, Morgan Stanley, Goldman Sachs si JPMorgan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
