"Dacă oricum vindem la intermediari, la ce bun să lucrăm cufactură?", se întreabă unul dintre producătorii care în urmă cutrei ani au decis să formeze un grup cu alţi opt vecini dintr-ocomună prahoveană pentru a vinde mai mult şi mai repede producţiade varză, castraveţi, vinete şi roşii.
"Fermierii trebuie să se asocieze", spune, aproape la fiecareapariţie în public, ministrul agriculturii ca soluţie de creştere aritmului de dezvoltare a sectorului agricol pentru ca fermierii săatingă media de competitivitate europeană. Legea grupurilor deproducători nu elimină însă intermediarii din traseul produseloralimentare de la producător la consumatorul final, oamenii încă maicred că revin la ideea de CAP dacă se asociază, iar majoritatea nupot nici aşa să aplice pentru banii europeni pentru că nu au cu cesă gireze la bănci.
"Creşterea competitivităţii" este sintagma pe care o auzi defiecare dată când pui problema agriculturii ca motor al economiei.Agricultura românească nu este competitivă pentru că 93% dintotalul fermierilor exploatează suprafeţe între 1 şi 10 hectare,pentru că aproape 650.000 de fermieri trecuţi de 60 de ani deţin25% din totalul suprafeţei agricole (peste 2,3 mil. ha), iar 5milioane de hectare de teren este lucrat de persoane fără a aveastatut juridic.
Chiar dacă îndrumă spre asociere, autorităţile deţin foartepuţine date despre fermierii care au ales acest mod de a-şicomercializa produsele. În România sunt recunoscute 106 grupuri deproducători, Suceava (10 grupuri), Dâmboviţa (opt grupuri), Covasna(şapte grupuri) şi Arad (şapte grupuri) fiind judeţele cu cele maimulte astfel de asociaţii. "Nu cunoaştem numărul exact alproducătorilor care au format aceste grupuri, întrucât unii dintreei hotărăsc să se retragă, iar alţii să devină membri, iar situaţiase schimbă de la lună la lună", spun reprezentanţii ministeruluiagriculturii, care citează doar legea grupurilor de producătoriconform căreia un grup nu poate fi constituit decât din minim cinciproducători sau firme.
Unele grupuri, cum ar fi Paradisul Legumelor Curtici &Macea, care produce legume şi fructe, sau PPCC Ţara Făgăraşului dinBraşov, care comercializează cartofi, au între 45 şi 70 de membri.Astfel, la o medie de 35 de persoane într-un grup, numărul celorcare au decis să se asocieze pentru a-şi adapta producţia lacerinţele pieţei s-ar putea ridica la peste 3.700 de persoane.Reprezentanţii companiilor agricole cu mai mulţi asociaţi spun însăcă până acum nu au avut multe beneficii din partea statului în urmaconstituirii ca grup de producători şi puţini sunt cei care acum auafaceri de zeci de milioane de euro, contracte cu ţările dinregiune sau loc pe rafturile Carrefour, Metro, Cora sau Kaufland.
"Suntem 17 producători de legume asociaţi din 2005, dar negândim să închidem afacerea. Sunt multe păreri, nu reuşim să neînţelegem, primim banii pe produse de la magazine la 30 de zile,după ce umblăm după ei. Fiecare dintre noi simte că pierde. Laînceput a mers, dar pe parcurs fiecare a vrut să vândă pe contpropriu. Investim în culturi separat ca persoană fizică, dar apoidacă vindem de 100 de milioane de lei prin intermediul grupului,dăm 19 milioane ca TVA la stat. Toată lumea preferă să lucreze lanegru în aceste condiţii", spune Liviu Ardeleanu, reprezentant algrupului LegSoc din Arad.
Potrivit legii, 75% din produsele fermierilor trebuiecomercializate în cadrul grupului, iar la venituri de 10.000 deeuro în primul an de funcţionare, gruprurile, cel puţin cele careproduc legume şi fructe, primesc 40.000 de lei pentru investiţii îndezvoltare.
Din cele 106 grupuri, doar şase au accesat fonduri europene încadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pe măsura deînfiinţare a grupurilor de producători. Asociaţia Crescătorilor deTaurine Corvineşti din Bistriţa Năsăud, Asociaţia crescătorilor debovine Caţa din Braşov, Asociaţia consorţiu de extensie şidezvoltare rurală şi EuroAvi din Călăraşi şi companiile Comlosan şiExigent din Timiş au primit de la Bruxelles în total 5,7 mil. lei(1,4 mil euro) pe o perioadă de cinci ani, din 2008 până în 2013pentru dezvoltarea grupului. Alocarea pe fiecare companie se faceîn funcţie de veniturile anunţate de acestea, suma maximă fiind de400.000 de euro, potrivit preşedintelui EuroAvi, producător decarne de pui.
"Deocamdată nu am primit aceşti bani pentru consolidareagrupului. Singura investiţie, de circa 9 milioane de euro, amfăcut-o prin programul SAPARD în 2006 într-un abator pe care l-amfinalizat în mai 2009. Capacitatea de producţie a abatorului nostrueste de 4.000 de pui pe oră", spune Puiu Elisei, preşedinteleEuroAvi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
