"Ar trebui sa grabim aderarea la zona euro. Este si in atentia Guvernului acest lucru si exista o strategie pentru accelerarea intrarii in zona euro inainte de 2014", a spus Boc, intrebat de presa, la o conferinta organizata de cotidianul Business Standard, daca Romania ar trebui sa grabeasca aderarea la zona euro.
Intentii de grabire a procesului de trecere la euro au fost anuntate in ultima perioada de tot mai multi oficiali din statele UE. Tari care in trecut nu erau foarte doritoare sau chiar au refuzat adoptarea euro au inceput sa revina asupra deciziei in conditiile in care diferitele monede europene s-au prabusit pe fondul crizei financiare. Un exemplu in acest sens este Ungaria care a anuntat ca intentioneaza sa se alature zonei euro cat mai curand posibil.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat la inceputul lunii februarie ca este necesar sa pastram tinta de adoptare a euro in 2014, notand ca ar fi bine daca acest pas s-ar putea face chiar mai devreme. Recent, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a declarat ca Romania isi mentine obiectivul de a adopta euro in 2014, subliniind insa ca procesul este in primul rand unul politic si nu unul tehnic.
Bancherii romani au afirmat de mai multe ori ca adoptarea euro ar fi cel mai important obiectiv al autoritatilor prin care sa fie asigurata stabilitatea economiei, unii sustinand chiar necesitatea stabilirii unui calendar foarte clar pentru acest proces, cu date precise si pasi care trebuie facuti in fiecare etapa. In ceea ce priveste momentul adoptarii euro, parerile analistilor sunt impartite.
"Este bine ca atat BNR, cat si Guvernul insista pe adoptarea cat mai rapida a euro, fiindca acest lucru are consecinte pozitive asupra Romaniei din mai multe puncte de vedere", a comentat Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
In primul rand, aceasta presupune indeplinirea criteriilor de la Maastricht si, implicit, politici monetare si fiscale corelate, dar si adoptarea unei politici fiscale mult mai restrictive cu scopul reducerii in mod credibil a deficitului bugetar, fapt ce va permite o crestere economica sustenabila pe termen mediu si lung, a explicat Chidesciuc.
In al doilea rand, odata cu trecerea la euro riscul valutar ar fi eliminat si nu ar mai exista eventualele probleme ce pot aparea din deprecierea leului.Chidesciuc se declara insa sceptic cu privire la posibilitatea adoptarii euro in 2014 sau mai devreme, din motive tehnice, spunand ca anul 2015 este mai plauzibil.
"Anul 2014 sau chiar mai repede ar impune relaxarea de catre CE a perioadei de sedere in ERM 2, in sensul scurtarii acesteia, cum a fost in cazul Italiei, de exemplu, tinand cont ca Romania are in prezent mai multe sanse pentru indeplinirea celorlalte criterii decat cel privind stabilitatea cursului de schimb."
La randul sau, Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sustine necesitatea intensificari eforturilor autoritatilor pentru indeplinirea criteriilor de la Maastricht, precizand insa ca tot anul 2014 ramane cea mai fezabila data pentru trecerea la euro.
"Este o schimbare de atitudine nu doar la nivelul Romaniei, ci si a altor state europene. Intr-un context de criza este un avantaj major sa ai o moneda puternica. Este o umbrela foarte buna in conditii de criza. Mingea este in terenul Guvernului. Trebuie un angajament ferm, iar factorul politic trebuie sa-si asume adoptarea euro nu doar la nivel declarativ, ci si faptic", a spus Dumitru.
Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Pensii Private, spune ca adoptarea euro este benefica, insa subliniaza si cateva aspecte negative, respectiv faptul ca BNR isi va pierde o parte din parghiile de control asupra economiei romanesti, iar o adoptare grabita poate produce un soc asupra economiei locale, concretizate in cresteri de preturi.
Pentru ca un stat sa poate adera la zona euro trebuie sa indeplineasca o serie de conditii legate de inflatie, deficit bugetar, datorie publica, curs de schimb si dobanzi. Astfel, inflatia nu poate depasi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflatiei din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie sa reprezinte maxim 3% din PIB.
De asemenea, datoria publica se poate plasa la cel mult 60% din PIB, iar in perioada de doi ani in mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) cursul trebuie sa se mentina intr-o marja de 15% fata de o paritate stabilita in raport cu euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
