Gradul ridicat de euroizare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creşterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe pieţe externe, efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro. Doar mâna de lucru este plătită în majoritatea companiilor în lei.
Pe de altă parte, Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai importanţi antreprenori locali şi proprietarul Jolidon, spune că evoluţia cursului de schimb afectează puternic businessul său deoarece creditele şi chiriile sunt în euro, iar o parte din materiile sunt importate, tot în moneda unică.
"Există mai multe aspecte negative decât pozitive. Dacă nu aveam exportul, nu aveam niciun beneficiu de pe urma acestei situaţii care se schimbă de la zi la zi." El mai spune că situaţia este cu atât mai gravă cu cât compania nu îşi poate face niciun plan de business, instabilitatea fiind cuvântul de ordine.
"În fiecare zi am văzut cum este depăşit un nou prag al cursului de schimb. Acum puţin timp aveam 4,3 lei pentru un euro, iar acum mergem spre 4,7 lei pentru un euro. Nu mai ştiu cât de sus se poate duce." Omul de afaceri adaugă faptul că deşi criza economică este în Europa şi nu la noi, tot leul este cel care se depreciază în raport cu euro, şi nu invers. "Când criza era locală, se deprecia leul. Acum când criza este în Europa tot moneda locală pierde. Nu este normal."
Cârlig mai spune că evoluţia din ultimele zile nu face decât să anuleze efectele benefice pe care le-au avut măsurile de austeritate luate în ultimii ani.
"Lipsa de acţiune din ultima perioadă nu face decât să ne întoarcă în timp. Am putea fi nevoiţi să luăm iar măsuri de austeritate. Am plătit deja un preţ în criză şi ar fi bine să nu îl plătim iar."
Efecte similare se regăsesc şi în industria alimentară, unde costurile cresc în contextul în care materiile prime sunt importate din Uniunea Europeană, creditele sunt în euro, utilajele sunt cumpărate în euro.
"Ar fi bine dacă am reuşi să compensăm aceste pierderi prin exporturi, dar în industria cărnii doar câteva procente din producţie merg la export", spune Sorin Minea, preşedintele producătorului de mezeluri Angst şi preşedintele Federaţiei Romalimenta, organizaţie care reuneşte jucători din industria cărnii, a laptelui sau a dulciurilor. Minea spune că circa 70-80% din industria alimentară este dependentă de fluctuaţiile leu-euro.
La rândul său, Constantin Toma, proprietarul grupului Romet, spune că deprecierea leului ajută la creşterea exporturilor, însă creşterea costurilor ajunge să şteargă acest efect. (Deprecierea leului - n.red.) ajută la exporturi, dar câte exporturi poţi face? În plus, avem credite în euro, importăm şi materii prime, aproape tot cumpărăm în euro", spune Toma.
Exporturile României s-au ridicat la circa 45 mld. euro anul trecut, în timp ce importurile au totalizat 54,8 mld. euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Estimările pentru anul acesta ale Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 4% al exporturilor şi de 7,8% al importurilor.
"Evoluţia cursului are un impact asupra evoluţiei exporturilor, acestea fiind puternic corelate cu importurile de materii prime şi materiale care sunt în mare parte doar prelucrate/asamblate în România datorită forţei de muncă ieftine. Astfel că efectele negative ale deprecierii cursului vor depăşi substanţial efectele pozitive asupra exporturilor", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, care adaugă că aceste evoluţii vor deteriora ritmul de creştere a consumului domestic, vor exercita presiuni ascendente asupra ratei inflaţiei, presiuni asupra stabilităţii financiare, vor deteriora expectaţiile agenţilor economici şi vor scădea puterea de cumpărare a populaţiei.
Totodată, evoluţia exporturilor este condiţionată şi de existenţa unei cereri susţinute în Uniunea Europeană, principalul partener comercial al ţării, însă momentan acest lucru nu se întâmplă.
"Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin preţ creşte, în timp ce importurile devin mai scumpe. Pe de altă parte, dinamica cererii externe are de asemenea o influenţă majoră asupra exporturilor, iar în contextul actual aşteptările sunt în sensul deteriorării acesteia", afirmă Cătălina Molnar, senior economist în cadrul RBS Bank România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
