Rata anuală a inflaţiei a coborât în februarie la un nou minim istoric, de 2,59%, creşterea preţurilor de consum faţă de ianuarie fiind de 0,64%. În timp ce inflaţia atinge minim după minim, economia dă semne de oboseală, frânând vizibil.
Preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au urcat în februarie cu 1,2%, respectiv cu 0,4%, iar tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,1% faţă de prima lună a anului, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică.
Majorarea salariilor bugetarilor programată pentru a doua parte a anului se conturează ca un factor care ar putea antrena o creştere a consumului, cu impact pozitiv asupra creşterii economice, dar ar putea antrena şi uşoare presiuni inflaţioniste.
Analiştii anticipează pentru a doua parte a anului reluarea creşterii preţurilor, adică inversarea trendului dezinflaţionist, o influenţă urmând să aibă şi producţia agricolă mai slabă faţă de cea din 2011, precum şi ajustarea unor preţuri administrate şi creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale. Însă, cel mai probabil presiunile inflaţioniste se vor menţine la un nivel moderat, pe fondul unei creşteri a PIB net inferioare potenţialului real de creştere al economiei româneşti.
Resuscitarea economiei vs. inflaţie
La nivel internaţional au circulat opinii ale unor specialişti care indică soluţia unei inflaţii mai mari pentru resuscitarea economiei, prin creşterea cheltuielilor curente de consum şi scăderea ratelor reale ale dobânzii. În plus, o rată mai mare a inflaţiei poate acţiona şi în sensul reducerii poverii îndatorării.
Actualul context ridică întrebarea dacă nu ar fi mai important pentru România să ţintească crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sau să continue ţintirea unei inflaţii cât mai mici. Unii analiştii susţin că o inflaţie mai mare pentru sprijinirea creşterii economice nu este o soluţie pentru România. Dar există şi voci care spun că ar trebui să ne asumăm ţinte mai puţin ambiţioase de inflaţie şi ţinte mai ambiţioase de creştere economică. "O inflaţie mai mare pentru sprijinirea creşterii economice nu este în niciun caz o soluţie pentru România. Aceasta ar adânci incertitudinea mediului privat de afaceri, ar duce la scăderea veniturilor reale ale populaţiei şi la o nouă recesiune economică", crede Eugen Sinca, analist la BCR. O inflaţie înaltă nu este altceva decât un mijloc inechitabil de redistribuire a veniturilor în societate, o acoperire a ineficienţelor din sectoarele nerestructurate şi o descurajare a iniţiativelor economice productive. "Soluţia ideală este o inflaţie joasă şi stabilă, compatibilă cu o creştere economică sustenabilă pe termen lung." Pe de altă parte, 
Melania Hăncilă, economist-şef al Volksbank, crede că ar trebui să ne asumăm ţinte mai puţin ambiţioase de inflaţie, datorită unui proces natural de ajustare a preţurilor către nivelurile din UE, şi, în schimb, să avem ţinte mai ambiţioase de creştere economică, creare de noi locuri de muncă şi de recuperare a decalajelor economice comparativ cu blocul zonei euro la care tindem să aderăm. Însă, nu se poate ajunge la această situaţie decât printr-o bună coordonare între politica monetară, fiscală şi salarială.
"Consider că ar trebui să ne mulţumim cu o rată a inflaţiei moderată, situată sub nivelul de 5% şi să nu ne fixăm ţinte prea ambiţioase care să altereze potenţialul de creştere economică pe termen lung, mai ales că în anii următori, România urmează să treacă printr-un proces gradual de ajustare a preţurilor către nivelurile practicate în Uniunea Europeană şi o inflaţiei în jurul valorii de 3 % va fi obţinuta cu mari sacrificii, dacă nu ne ajută nici recolta agricolă", spune Hăncilă.
Guvernul şi BNR analizează politicile economice care pot fi aplicate pentru reluarea consumului, necesară pentru asigurarea creşterii economice, în condiţiile în care programul de guvernare prevede însă doar recuperarea salariilor tăiate, nu şi o eventuală reducere a CAS.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a transmis vineri lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Isărescu spunându-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax.
Economistul Volksbank susţine că în perioade de încetinire a creşterii economice este indicat a se folosi întregul arsenal de instrumente de politică monetară, fiscală şi economică de care dispune o ţară pentru a încuraja investiţiile şi formarea de noi locuri de muncă, stimulând astfel economia să revină la creştere durabilă.
"Focusarea Băncii Naţionale asupra politicii de ţintire a inflaţiei în perioade cu deviaţie negativă a PIB-ului mi se pare exces de zel, mai ales că sfera de influenţă a politicii monetare este restrânsă, ca să nu mai vorbim de alterarea canalului de transmisie al politicii monetare din cauza gradului ridicat de eurizare al economiei. Însa, o politică monetară prea restictivă, caracterizată prin rate reale de dobândă în condiţii de creştere economică sub potenţial, poate induce efecte negative asupra ofertei de bunuri şi servicii care se va materializa în cele din urma prin creşterea preţurilor care încorporează şi nivelul ridicat al dobânzilor".
Hăncilă a amintit că în România, ponderea în coşul de consum al produselor cu preţuri volatile şi a celor cu preţuri administrate este mai ridicată decât în celelalte ţări din UE, datorită diferenţialului semnificativ al puterii de cumpărare al românilor comparativ cu alte ţări europene.
Analistul economic Florin Cîţu spune că, pe termen scurt, de un an, statul poate să "păcălească" prin inflaţie să consume mai mult. Dar numai pe teremen scurt.
El a amintit că, încă din anii '70 ştim că nu poate să fie majorată inflaţia pentru a creşte angajările şi PIB, rezultatul fiind inflaţie şi recesiune.
"România trebuie să ţintească o inflaţie joasă şi stabilă şi atât. Acum banca centrală ţinteşte un curs stabil, cu o stabilitate financiară şi, la urmă, inflaţia. Prea multe obiective pentru un singur instrument, rata de politică monetară, care nu mai funcţionează", crede Cîţu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
