Procesul de dezinflatie ar putea marca o incetinire sau chiar o inversare la anul din cauza cresterii preturilor in urma aderarii la UE, considera Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Romania.
In opinia sa, inflatia din decembrie 2007 ar putea s-o depaseasca pe cea de la finalul anului in curs, dar "ar fi cel mai bine ca acest lucru sa nu se intample".
"Amanarea cresterii preturilor administrate pentru la anul si alte tensiuni inflationiste asociate cu integrarea europeana ar putea aduce o incetinire a dezinflatiei, dar este important ca inflatia de la anul sa fie sub cea de anul acesta, chiar daca BNR nu-si va atinge tinta de inflatie", a spus Craciun.
El a precizat ca nu ratarea tintei de inflatie, ci depasirea inflatiei de anul acesta ar putea fi principala problema a Bancii Nationale la anul. Pentru 2007, BNR are o tinta de inflatie de 4% plus sau minus un punct procentual, iar pentru 2008 tinta este de 3,8%.
Craciun a precizat ca banca centrala are sanse sa-si atinga obiectivul de inflatie de anul acesta (5% plus sau minus un punct) datorita unei supraperformante a procesului de dezinflatie. In august, pentru prima data de dupa 1989, preturile de consum au scazut cu 0,07%, iar inflatia in perioada august 2005 - august 2006 a scazut la 6,02%. In mod surprinzator insa, noteaza Craciun, dezinflatia puternica survine pe fondul unei cresteri economice peste media ultimilor ani, pe care analistul ABN Amro o apreciaza la 6,5% anul acesta. Economia a crescut cu 7,4% in prima jumatate a anului si cu 7,8% in trimestrul al doilea.
"Deocamdata, nici macar BNR nu are o explicatie pentru aceasta inflatie foarte scazuta, obtinuta chiar intr-o perioada de crestere puternica", a spus Craciun.
Banca Nationala a decis sa pastreze dobanda de politica monetara la 8,75% in sedinta de saptamana trecuta, avand in vedere performanta buna a inflatiei. Urmatoarea sedinta a BNR va avea loc pe 10 noiembrie.
Craciun a adaugat ca in statele integrate in UE in 2004 au aparut tensiuni inflationiste importante in primul an de la aderare, determinand unele banci centrale sa-si intareasca politica monetara. Astfel, Cehia si Polonia, care aveau o inflatie de circa 2% in 2003, au ajuns la circa 3%-4% in anul aderarii, iar bancile lor centrale au ridicat rata dobanzii de politica monetara ca raspuns la cresterea inflatiei.
In schimb, Ungaria, care avea o inflatie de circa 6% in 2003, a inregistrat o usoara reducere a inflatiei sub 6%, iar banca centrala nu a luat, ca raspuns, nicio masura de intarire a politicii monetare.
"Probabil ca Ungaria plateste si acum pretul pasivitatii bancii centrale din 2004", a apreciat Craciun, adaugand ca inflatia Ungariei ar putea-o depasi pe cea a Romaniei la anul.
Analistul ABN Amro a apreciat deciziile bancilor centrale din Cehia si Polonia ca "intelepte", dand de inteles ca BNR ar putea proceda intr-un mod asemanator anul viitor, daca presiunile inflationiste asociate cu aderarea la UE se vor acumula.
In afara inflatiei, principala grija a Romaniei este deficitul de cont curent, pe care Craciun l-a apreciat ca "fara precedent in Europa de Est in ultimii 10 ani".
Analistul ABN Amro estimeaza ca deficitul extern va atinge anul acesta aproximativ 11% din PIB, comparativ cu 8,5% anul trecut si cu prognoza revizuita de 8,7% din PIB anul acesta. Intr-adevar, niciuna dintre tarile din regiune nu a avut un astfel de deficit extern in ultimii 10 ani. Mai mult, Craciun estimeaza ca anul viitor deficitul balantei de plati s-ar putea apropia de 12% din PIB.
Totusi, a spus el, investitiile si transferurile de capital (mai ales fondurile europene) vor contribui cu circa 60%-80% la finantarea acestui deficit anul acesta si in 2007.
"Pe termen scurt nu exista riscuri de crize sau tensiuni majore", a apreciat Craciun, dar a adaugat ca totusi nivelul deficitului extern este prea ridicat pentru a putea fi sustinut pe o perioada prea lunga. Unul din instrumentele actuale de contracarare a deficitului de cont curent ar putea fi reducerea deficitului bugetar, a spus el, chiar si cu riscul majorarii unor impozite.
Anul acesta deficitul bugetar este planificat de Guvern la 2,5% din PIB, comparativ cu 0,5% din PIB prevazut in prima forma a legii bugetului. Dupa primele sapte luni ale anului, bugetul public inregistra un excedent de 1,7% din PIB (peste 1,5 mld. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
