Volumul de investitii straine directe atrase de Romania ramane scazut in comparatie cu dimensiunea tarii, situatie tipica pentru o tara in care politica de tranzitie a fost ezitanta, iar privatizarea a fost lansata cu intarziere, arata un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW), in colaborare cu Bank Austria Creditanstalt.
Cu toate acestea, analistii apreciaza ca Romania are posibilitatea de a atrage mai multe investitii straine in conditiile in care mai are societati mari inca neprivatizate, ofera forta de munca ieftina si detine resurse naturale bogate. In plus, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana face din Romania o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini in perioada urmatoare.
"Avand in vedere progresele rapide inregistrate in privinta procesului de integrare in structurile europene, dar si avantajele pe care le au din punctul de vedere al costurilor scazute de productie, Bulgaria si Romania vor deveni probabil din ce in ce mai mult destinatiile tinta pentru investitii straine", este de parere Josef Poeschl, analist al Instutului.
Dintre cele sapte state sud-est europene, Romania si Croatia au acumulat cea mai mare valoare totala a investitiilor pana la sfarsitul anului 2002 (respectiv 8,5 miliarde de euro si 6,4 miliarde de euro).
Studiul Institutului de la Viena estimeaza ca anul trecut valorea investitiilor straine directe din Romania a fost de 1,1 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare inregistrata in randul tarilor din Europa de Sud-Est. Pe locul al doilea in regiune dupa Romania se situeaza Croatia, cu un volum al investitiilor straine directe de 900 de milioane de euro, urmata apoi de Serbia si Muntenegru cu investitii de 700 de milioane de euro, Bulgaria - 550 de milioane de euro, Macedonia - 450 de milioane de euro si Albania si Bosnia si Hertegovina, cu cate 200 de milioane de euro.
"Cel mai probabil, aceasta situatie se va mentine si in urmatorii cativa ani. Romania este atractiva, fiind o piata de mari dimensiuni, caracterizata prin salarii reduse exprimate in euro si constituind o locatie adecvata pentru productia de bunuri finite, dar si pentru cea de componente industriale", se precizeaza in studiu.
Analistii considera statele din Europa de Sud-Est (Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Romania, Serbia si Muntenegru) in general mai atractive decat cele din Europa Centrala si de Est (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria).
"Dezvoltarea industriei producatoare are doar o mica contributie la cresterea economica solida din Europa de Sud-Est. Factorul decisiv este reprezentat de avantul din sectorul serviciilor, in special comert, transporturi, telecomunicatii si servicii financiare", a apreciat Marianne Kager, economist-sef al Bank Austria Creditanstalt.
Desi la nivel regional Romania este lider de clasament, in comparatie cu unele state central si est europene, valoarea investitiilor straine ramane destul de scazuta. Spre comparatie, Cehia a atras anul trecut investitii straine de 5,5 miliarde de euro, in timp ce Polonia a inregistrat un volum al investitiilor straine directe de 3,6 miliarde de euro.
Revenind la privatizare, analistii apreciaza ca la acest capitol Romania nu a reusit sa respecte termenele convenite cu instutitiile financiare internationale.
"Cea mai mare parte a intreprinderilor mici si mijlocii au fost privatizate pana acum. In ceea ce priveste societatile mari, privatizarea nu a respectat programul convenit cu institutiile financiare internationale, iar in raportul de tara din 2003, Uniunea Europeana a cerut Romaniei sa accelereze privatizarea. In acest moment circa 1.300 de companii sunt controlate de stat, cateva dintre acestea fiind mari producatoare de pierderi, ceea ce face sa fie si mai greu de vandut", se arata in studiu.
Autorii studiului prognozeaza in cazul Romaniei o crestere a Produsului Intern Brut de 4,5% in 2004, dupa un avans de 4,2% anul trecut, precum si o rata medie a inflatiei de 11% in anul curent, dupa un nivel de 15% in 2003.
Deficitul de cont curent este preconizat sa se mentina in acest an neschimbat comparativ cu anul trecut, la un nivel de 5,1% din PIB. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
