Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat marţi cele două măsuri strategice pe care le va promova România în contextul războiului din Ucraina. Este vorba despre creşterea alocărilor pentru apărare şi despre realizarea independenţei energetice a României.
„Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice”, a explicat preşedintele Iohannis.
Prima propunere vizează creşterea cheltuielilor pentru apărare.
„În primul rând, creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%”, a declarat Iohannis. PIB-ul României este estimat în acest an 260 mld. de euro.
Statul român va încerca să dobândească independenţa energetică, a mai spus Iohannis.
„În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile”, a precizat şeful statului.
Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, sunt necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente, a încheiat Klaus Iohannis.
Vedeţi mai jos discursul integral:
Dragi români,
Suntem cu toţii indignaţi de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran şi independent şi nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violenţă.
Deplângem pierderile de vieţi omeneşti cauzate de un conflict militar fără sens, de neconceput în urmă cu doar câteva zile.
Un lucru este însă evident: indiferent de deznodământul acţiunii militare, există deja un învingător - poporul ucrainean, care a devenit simbolul luptei pentru libertate, simbolul rezistenţei împotriva unui invadator. Eroismul şi curajul ucrainenilor inspiră şi obligă.
Agresiunea rusă a generat o reacţie de unitate şi solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea şi capacitatea membrilor NATO de a reacţiona împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global.
În acelaşi timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici şi că putem găsi soluţii chiar şi în cele mai întunecate momente.
Apartenenţa României la aceste două structuri, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, dublată de Parteneriatul Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii reprezintă fără îndoială cel mai mare câştig al nostru din ultimii 30 de ani.
Ţara noastră a fost implicată substanţial - şi rămâne - în toate deciziile care s-au luat la nivel aliat în ultimele zile şi acţionează permanent pentru a oferi sprijin Ucrainei şi cetăţenilor săi care caută refugiu în ţara noastră.
Le mulţumesc tuturor românilor care sprijină eforturile consistente ale autorităţilor centrale şi locale pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor intraţi pe teritoriul României.
Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:
În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral şi aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
În contextul general produs de efectele situaţiei de securitate regională este necesară susţinerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiaţi şi posibil şi cu alte dificultăţi. În acest sens, în şedinţa CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.
În ceea ce priveşte contribuţia României la efortul comunităţii internaţionale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.
Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre.
Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice:
În primul rând, creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%.
În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile.
Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente.
Vă mulţumesc!
