Adoptarea euro astazi ar insemna ca politica monetara ar fi facuta de Banca Centrala Europeana (BCE), insa aceasta ar putea fi inadecvata din punctul de vedere al problemelor economiei romanesti si ar exista riscul sa nu avem cu ce instrumente sa raspundem la eventuale volatilitati relativ mari ale productiei si ale inflatiei, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
„Acesta este un motiv suficient de puternic pentru care nu putem adopta euro inainte de eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei si inainte de a fi facut suficient progres in domeniul convergentei", a spus Isarescu in cadrul unui discurs sustinut ieri la Academia Romana. Cu alte cuvinte, el sustine ca este nevoie ca BNR sa practice mai departe o politica de dobanda si de curs de schimb proprie. In contextul crizei, aceasta a fost insa pusa in discutie de mediile de afaceri.
Ramane calendarul stabilit
Isarescu afirma ca adoptarea euro va avea loc efectiv probabil la 1 ianuarie 2015, in conditiile in care Romania ar primi aprobarea pentru a intra in zona euro in cursul anului 2014, dupa ce la 1 ianuarie 2012 ar urma sa intre in mecanismul ERM II de testare a stabilitatii cursului de schimb timp de doi ani.
„Ramanem decisi sa implementam calendarul anuntat anterior pentru adoptarea euro", dar „dorinta fireasca de a accelera convergenta reala trebuie echilibrata cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului 
de convergenta".
de convergenta".Isarescu spune ca o eventuala amanare ar fi perceputa negativ pe pietele externe si penalizata.
Seful BNR remarca faptul ca volumul mare al datoriilor private in valuta si volatilitatea leului ii fac pe unii agenti economici sa creada ca adoptarea timpurie a euro poate sa inlocuiasca eforturile de ajustare a politicilor si ca pana in vara lui 2007, cand leul se aprecia, adoptarea euro nu era pe agenda curenta a companiilor.
„Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro astazi, inainte de parcurgerea pasilor principali ai convergentei cu UE, ar crea serioase probleme in viitor", a spus Isarescu fara a detalia.
In acelasi timp, guvernatorul anticipeaza „o scadere probabil semnificativa" a economiei in trimestrul I al acestui an, de la o crestere de aproape 9,4% in trimestrul III din 2008.
„Vom raspunde noilor conditii utilizand politica monetara si politica fiscala", afirma seful BNR, de asemenea, fara a face precizari. BNR a mentinut dobanda de politica monetara la 10% in martie, iar unii analisti anticipeaza ca va face la fel si la sedinta Consiliului de Administratie din luna mai, reducerile putand surveni din a doua jumatate a anului, in pasi de cate un sfert de punct. BNR a luat insa decizia de a elibera din luna mai circa 800 mil. euro din rezervele minime obligatorii in valuta ale bancilor, ceea ce ar putea atenua presiunile asupra dobanzilor, in conditiile in care situatia lichiditatii de pe piata s-a ameliorat vizibil in ultima perioada.
Cat priveste politica fiscala, masurile anuntate in prezent nu numai ca nu stimuleaza activitatea economica, ci tind sa mareasca taxarea si presiunea in sensul disponibilizarilor din sectorul privat care oricum se confrunta cu scaderea cererii.
Lectiile crizei
Vorbind despre lectiile actualei crize, Isarescu admite ca eficacitatea barierelor administrative folosite de BNR in anii trecuti pentru incetinirea creditului in valuta a fost limitata si, mai mult, au avut „efecte secundare mai mari decat beneficiile". Tot la capitolul „lectii", guvernatorul mentioneaza ca „nivelul scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung".
„Lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana: inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei, actiunea a dus la instabilitate financiara."
Si BNR a preferat anul trecut sa ridice succesiv dobanda pana la un maxim de 10,25% care a fost mentinut din august 2008 pana in februarie 2009 ca raspuns la presiunile inflationiste si la cele de depreciere a leului. Banca centrala a preferat sa nu reactioneze nici in martie la semnalele evidente de declin economic printr-o noua reducere a dobanzii de politica monetara.
Nu in ultimul rand, Isarescu afirma ca trebuie invatata lectia ca „mentinerea de deficite bugetare mari atunci cand economia creste nu se poate termina cu succes".
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: Lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana: inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei, actiunea a dus la instabilitate financiara.
Datoria externa pe termen scurt scade la 20 mld. euro
Datoria externa pe termen scurt a scazut la 20,34 miliarde de euro la sfarsitul lui februarie, cu doua miliarde de euro sub nivelul din decembrie trecut, arata datele BNR. Banca Nationala a publicat, in premiera, date privind datoria externa pe termen scurt alaturi de informatiile privind balanta de plati si datoria externa pe termen mediu si lung. Informatii detaliate privind datoria pe termen scurt nu au fost insa oferite. Potrivit unei prezentari recente a guvernatorului Mugur Isarescu, la sfarsitul anului trecut datoria pe termen scurt era aproape egal impartita intre banci (10,9 mld. euro) si companiile nebancare (11,9 miliarde de euro). Oficialii BNR au aratat in mai multe randuri ca datoria din sectorul bancar va fi rostogolita, iar noua banci straine cu o prezenta importanta pe piata si-au luat angajamentul de a mentine finantarile acordate filialelor locale. In schimb, in sectorul nebancar este asteptata o diminuare a datoriei, ceea ce presupune iesiri de capitaluri.
Potrivit datelor BNR publicate ieri, in primele doua luni dobanzile si ratele de capital platite in contul datoriei externe pe termen scurt au depasit 6 miliarde de euro. Datoria externa pe termen mediu si lung a urcat in primele doua luni cu 691 de milioane de euro, pana la 51,4 miliarde de euro. In aceste conditii, datoria externa totala a coborat cu 1,31 miliarde de euro in primele doua luni ale anului. Datoria publica si public garantata pe termen mediu si lung au inregistrat fluctuatii marginale, in timp ce datoria negarantata public a urcat cu 952 de milioane de euro. In schimb, depozitele pe termen mediu si lung ale nerezindentilor (care, potrivit analistilor, reflecta scheme complexe prin care bancile atrag finantari de la actionarii straini) au continuat sa coboare. In februarie soldul depozitelor era de 5,36 miliarde de euro, cu circa 200 de milioane sub nivelul din decembrie. Liviu Chiru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
