Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice are încă lipsuri,deşi a fost modificată de nenumărate ori. Este nevoie ca SistemulElectronic de Achiziţii Publice (SEAP) să fie extins.
Legea parteneriatului public-privat adoptată anul trecut estenefuncţională. Există încă complicităţi între instituţiilestatului care fac achiziţii şi companiile private şi de aici aparnu doar pierderile financiare ale statului, ci şi întreaganeîncredere în corectitudinea licitaţiilor, chiar dacă ele suntcorecte - acestea au fost câteva dintre concluziile seminarului"Eficienţa în achiziţii publice - o piaţă de 20 mld. euro anual.Cum poate fi scos din anonimat parteneriatul public-privat",organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Popovici Niţu& Asociaţii şi compania Octagon Contracting &Engineering.
Ce trebuie modificat în legea achiziţiilor publice - o piaţă de20 mld. euro anual - cum funcţionează legea parteneriatuluipublic-privat dorită de oamenii de afaceri, dar blocată pe undevape la Bruxelles, de ce nu se fac rapoarte zilnice privindcheltuielile statului, de ce nu sunt publicate ele pe internet, dece statul, cel mai mare cumpărător, nu-şi foloseşte această puterefăcând achiziţii în mod centralizat şi câştigând astfel - pentru căobţii întotdeauna un preţ mai bun când cumperi mai mult? Acestea aufost câteva dintre întrebările la care invitaţii ZF au încercat sărăspundă.
Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP),prezentă la eveniment, a admis că sistemul de achiziţii publice aremulte lipsuri provocate de cadrul instituţional incomplet, estegrevat de prea multe instituţii, iar legile au fost modificate deprea multe ori.
Însă ea a anunţat că vor fi luate măsuri în continuare pentru omai bună funcţionare. Între acestea se numără elaborarea unor normecare ar urma să standardizeze cerinţele de calificare şidocumentaţia de atribuire a unui contract de achiziţie publică.Odată standardizate aceste cerinţe, ele nu vor mai putea ficontestate de competitorii înscrişi la licitaţie pentru obţinereacontractului de achiziţie publică, lucru care va conduce lastoparea avalanşelor de contestaţii care întârzie încheierea unorcontracte de achiziţie publică.
Numărul de contestaţii ale licitaţiilor de achiziţie publicăvenite din partea operatorilor economici a crescut de la an la an,ajungând, în 2010, la 8.000, adică 15% din numărul total alprocedurilor iniţiate în SEAP, de 61.000.
Ce spune despre asta Bogdan Lehel Lorand, şeful CNSC? Lorandcrede că anul acesta numărul contestaţiilor se va stabiliza laaproximativ 7.000. "Nu ne putem aştepta ca problemele să disparăpeste noapte. Sunt anumite reflexe care au rămas. Nu doarautorităţile sunt de vină, toate sunt făcute în complicitate cuoperatorii economici", a arătat el.
Alexandros Ignatiadis, director general al companiei OctagonContracting & Engineering, a susţinut că legislaţia semodifică prea des ("după ritmul de upgradare suntem mai avansaţidecât Microsoft"), arătând că cea mai mare problemă este lipsaasumării răspunderii din partea reprezentanţilor statului şi a unuisistem de evaluare şi penalizare.
Alin Ivan, membru al Asociaţiei Specialiştilor în AchiziţiiPublice din România (ASAPRO), a evidenţiat neîncrederea şisuspiciunea care înconjoară sistemul achiziţiilor publice, arătândcă, în multe cazuri, autorităţile contractante sunt tratateincorect de către firmele interesate să participe la licitaţii şiasta pentru că nu cred în corectitudinea licitaţiilor.
Unul dintre subiectele dezbătute a fost ineficienţa legiiprivind parteneriatele de tip public-privat. Legea a fost adoptatăanul trecut şi se află acum la Bruxelles care vrea să vadă dacăeste în acord cu reglementările europene. Bruxellesul estenemulţumit de lege, în vreme ce specialiştii prezenţi la seminarulZF au susţinut că ea este chiar nefuncţională.
Florian Niţu, managing partener al Popovici Niţu &Asociaţii, specialist pe achiziţii publice, a afirmat că esteinaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuninoi şi greşite, nu foloseşte termeni consecvenţi, drept urmare,spune el, nu poţi folosi parteneriarul public-privat dacă nicimăcar nu îi înţelegi noţiunile.
"O lege a parteneriarului public privat trebuie să priveascăproiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport", a arătatel.
Mihai Ianciu, vicepreşedinte al UTI, a opinat că parteneriatulpublic-privat este greu de aplicat inclusiv din cauza atmosfereidin zona publică. Contează foarte mult climatul de business şideclaraţiile publice. Când faci declaraţii contradictorii este greusă atragi finanţare, a arătat el.
Liviu Drăgan, CEO al TotalSoft, a pledat pentru extindereaachiziţiilor publice în SEAP, arătând însă că pentru asta estenevoie de finanţare care acum nu există.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
