"Am fost primii care am luat măsuri înainte de criză, pentru că americanii ne-au transmis câteva semnale de-a dreptul îngrijorătoare prin primăvara anului 2008, când în România se spunea că totul este bine. (...) Atunci ne-au impus să venim cu un plan foarte serios de abordare a problemelor, pentru că problemele erau foarte serioase într-un viitor foarte apropiat. Şi au avut totală dreptate!", a declarat Bituleanu pentru MEDIAFAX.
Americanii le-au recomandat în primul rând celor de la Libra Internet Bank să-şi păstreze cu orice preţ clienţii buni, la orice cost, chiar dacă înregistrează pierderi pe seama lor, pentru că vor fi din ce în ce mai puţini clienţi buni pe timp de criză.
"Apoi spuneau de valoarea garanţiilor: Nu căutaţi să evaluaţi garanţii pe care acum le consideraţi ca 100 de unităţi valoare şi nu căutaţi să ponderaţi cu 25%, cu 50%, ci cu 0%. Sunt categorii de garanţii care nu au nicio valoare în viitorul apropiat pentru că nu se vor face tranzacţii", îşi aduce aminte preşedintele băncii.
El a explicat că Libra a avut un "trecut curat" înainte de criză, care nu a creat probleme în timpul acesteia, portofoliul fiind compus în mare parte din credite pentru profesii liberale, precum doctori, avocaţi, notari, jurişti, farmacişti sau executori judecătoreşti.
Libra Internet Bank a devenit, în mai 2003, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings (NCH), care deţine 99,9% din acţiuni.
La momentul achiziţiei, banca avea patru sucursale şi acorda credite de consum prin intermediul retailerilor, iar ulterior primul proiect a fost dedicat medicilor, pe care i-a finanţat exclusiv timp de doi ani.
La momentul apariţiei crizei, Libra şi-a schimbat strategia de creditare şi s-a îndreptat către companiile mari, mizând pe faptul că băncile de top din sistem vor avea probleme semnificative cu portofoliile şi vor pune accent pe restructurare şi reorganizare, neglijând între timp nevoile clienţilor de pe acest segment.
"Ne-am gândit că firmele mari vor fi nemulţumite de băncile lor tradiţionale, vor avea întârzieri la răspuns, vor avea răspunsurile pe care nu şi le doresc sau nu le înţeleg şi atunci vor fi atenţi la un discurs fresh şi vor fi dispuşi să asculte. Înainte nici nu treceai de secretară, ca bancă mică, lucrau doar cu băncile mari", a punctat Bituleanu.
Astfel, Libra a înfiinţat în 2009 o divizie pentru companii mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.
În 2012, banca şi-a îndreptat atenţia şi către agricultură, pe care deocamdată nu a înregistrat cazuri de neplată. În general, finanţările sunt pentru achiziţii de teren şi pentru nevoi generale, caz în care clienţii garantează cu terenul deţinut.
În prezent, portofoliul de credite al băncii este compus în cea mai mare parte din segmentul de companii cu afaceri sub 10 milioane euro, care are o pondere de 45%, urmat de profesiile liberale (25%), companii mari, cu afaceri peste 10 milioane euro (20%), agricultori (6-7%), restul revenind persoanelor fizice.
Din cele şase sucursale pe care banca şi-a propus să le deschidă până la finele anului, a inaugurat deja patru agenţii, în Suceava, Jilava, Chitila şi în zona 13 Septembrie din Bucureşti.
"Mai urmează încă două, una sper să fie într-o zonă centrală din Bucureşti, şi una la Cluj-Napoca, unde mai avem o sucursală", spune preşedintele instituţiei de credit.
Libra va încheia anul cu un profit net similar celui de anul trecut, de 8,7 milioane de lei. Deşi la jumătatea anului ajunsese deja la 8,5 milioane lei, banca va constitui provizioane suplimentare de 10 milioane lei faţă de nivelul preconizat la începutul anului, ca urmare a normei BNR privind provizionarea pentru firmele aflate în insolvenţă.
La finele lunii august, banca avea un profit net de 12 milioane lei, de peste cinci ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Totodată, Libra a ajuns la active nete de 1,4 miliarde lei, în urcare cu 37% faţă de august 2013, în condiţiile în care soldul depozitelor a avansat cu 39%, la aproape 1,16 milioane lei, iar cel al creditelor a depăşit uşor 1 miliard de lei, nivel cu 43,6% mai mare.
Instituţia de credit avea la sfârşitul anului trecut o cotă de piaţă în funcţie de active de 0,3%.
FNGCIMM a ajuns o frână pentru sistemul bancar şi IMM-uri
Colaborarea dintre bănci şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a ajuns la un blocaj, întrucât acesta nu mai transmite în timp util răspunsurile privind acordarea garanţiilor şi nu mai plăteşte despăgubirile, a spune preşedintele Libra Internet Bank, Emil Bituleanu.
„Băncile vor de la un fond criterii clare de garantare, timpi maximali de răspuns şi plata imediată a cererilor de despăgubire. În momentul în care un credit este în default, iar eu ca bancă sunt cu plata comisioanelor la zi, am pretenţia să-mi dea banii. Niciuna dintre aceste trei condiţii nu mai funcţionează în prezent. În opinia mea, e o frână. De la misiunea de a revigora creditarea în perioadă de criză, de a sprijini micile afaceri ale antreprenorilor români, acum e o frână“.
Preşedintele Libra spune că nu se mai cunosc „regulile jocului“, răspunsurile nu mai vin la timp din partea Fondului, iar despăgubirile nu se acordă, situaţia schimbându-se începând din acest an.
