Liderul opoziţiei din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, a declarat că este el conduce în cursa împotriva preşedintelui Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale de duminică, în ciuda faptului că presa de stat îl dă pe Erdogan în faţă după primele rezultate. Susţinătorii lui Erdogan sunt în stradă.
Susţinătorii preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi ai Partidului AK (AKP) au ieşit în stradă într-o manifestare de bucurie, după publicarea sondajelor la ieşirea de la urne, la sediul partidului AK din Ankara, Turcia.
Cu toate acestea, liderul opoziţiei din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, a declarat că el este în frunte împotriva preşedintelui Tayyip Erdogan.
Primarul din Istanbul, care este membru al opoziţiei, a invocat manipularea în raportarea rezultatelor parţiale la alegerile anterioare. Ekrem Imamoglu a declarat la televiziune că nimeni nu ar trebui să ţină cont de rezultatele timpurii comunicate de agenţia de stat Anadolu.
Rezultatele parţiale ale Anadolu difuzate de mass-media turceşti îl arătau pe preşedintele Tayyip Erdogan în frunte cu 52,55% din voturi, faţă de Kilicdaroglu cu 41,55%, deşi diferenţa se reducea pe măsură ce numărarea voturilor continuă.
„Putem spune acest lucru confortabil: Domnul Kilicdaroglu va fi anunţat astăzi ca al 13-lea preşedinte al ţării noastre”, a spus Imamoglu într-o conferinţă de presă.
Radiodifuzorul TRT Haber a dat rezultatele de la Anadalou pe baza numărării a 41,83% din voturi.
Se aştepta ca rezultatele iniţiale să fie favorabile lui Erdogan, deoarece multe dintre primele numărători provin de obicei din zona sa conservatoare, rurală.
Votul de duminică este una dintre cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a ţării, o competiţie care ar putea pune capăt celor 20 de ani de domnie imperioasă a lui Erdogan şi care ar putea avea reverberaţii mult dincolo de graniţele Turciei.
Sondajele de opinie dinaintea alegerilor îi dădeau lui Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide, un uşor avans, iar două sondaje de vineri îl arătau peste pragul de 50% necesar pentru a câştiga detaşat. În cazul în care niciunul dintre cei doi nu obţine mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
Votul prezidenţial va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi care este forma politicii sale externe.
Turcii votează duminică în cadrul unuia dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care ar putea să ducă la schimbarea lui Tayyip Erdogan după 20 de ani la putere şi să oprească calea tot mai autoritară a guvernului său, scrie Reuters.
Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe.
Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu va reuşi să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc o a doua rundă de alegeri la 28 mai.
Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de reacţia iniţială lentă a guvernului, dar există puţine dovezi că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota.
Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament, probabil o cursă strânsă între Alianţa Populară, formată din Partidul conservator AKP al lui Erdogan şi partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu, formată din şase partide de opoziţie, inclusiv Partidul Republican al Poporului, înfiinţat de fondatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk.
Secţiile de votare se vor deschide la ora 8.00 şi se vor închide la ora 17.00. În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00.
Turcii se află într-un moment de cotitură istorică, având de ales între doi candidaţi la preşedinţie care oferă căi radical diferite pentru viitorul ţării lor.
După mai bine de 20 de ani la putere, Recep Tayyip Erdogan promite o Turcie puternică şi multilaterală şi crearea a şase milioane de locuri de muncă şi acuză Occidentul că încearcă să îl doboare.
Principalul său rival, Kemal Kilicdaroglu, susţinut de o opoziţie largă, doreşte să readucă acest stat membru NATO pe o poziţie pro-occidentală şi mai democratică.
Preşedintele îşi acuză adversarii că sunt "pro-LGBT", în timp ce partidul său cu rădăcini islamiste se poziţionează de partea familiei.
Din 2017, Erdogan conduce Turcia cu puteri prezidenţiale extinse, dintr-un vast palat din Ankara. În calitate de preşedinte executiv, el poate declara starea de urgenţă şi poate alege sau concedia funcţionari publici.
Dacă va câştiga, nu se vor schimba prea multe, spune Selim Koru, membru al grupului de reflecţie Tepav din Turcia. Puterile sale sunt deja atât de largi încât nu va căuta să le extindă şi mai mult, spune el.
Dar cel care doreşte să-l înlocuiască vrea să renunţe la sistemul prezidenţial şi să devină un lider "imparţial", fără nicio legătură cu un partid politic.
Kilicdaroglu spune că ar vrea să readucă Turcia la un parlament şi un prim-ministru la conducere şi să readucă la viaţă instanţele independente şi presa liberă. "Voi servi toţi cei 85 de milioane de cetăţeni ai Turciei. Voi arăta respect pentru fiecare dintre voi", a promis el.
Celelalte cinci partide din alianţa sa vor avea fiecare câte un vicepreşedinte, la fel ca şi colegii săi de partid care sunt primari ai Ankarei şi Istanbulului.
Înainte de a desfiinţa puternica preşedinţie, ar putea fi nevoie să folosească puterile acesteia pentru a forţa adoptarea reformelor dacă nu deţin un control suficient al parlamentului.
Alegerile parlamentare şi prezidenţiale vor avea loc pe 14 mai.
Acesta este un moment de criză şi pentru economia Turciei. Inflaţia este oficial de 43,68%, iar turcii au avut o criză a costului vieţii mult mai gravă decât majoritatea statelor europene.
În pofida inflaţiei în creştere, banca centrală a redus dobânda cheie la 8,5% de la 19% de la sfârşitul anului 2021, într-o politică susţinută de preşedintele Tayyip Erdogan, care se confruntă cu cea mai mare provocare politică din cele două decenii la putere în cadrul voturilor.
Din 2003 când este la putere Erdogan, economia Turciei a crescut de 2,6 ori, de la 314 mld. dolari la 819 mld. de dolari. Drept comparaţie, PIB-ul României în aceaşi perioadă a crescut de 6,2 ori, de la 46 mld. dolari la 284 mld. dolari.
Cum vrea Kemal Kilicdaroglu, un fost funcţionar public, să-l învingă pe Erdogan, ultimul sultan al Europei. Liderul opoziţiei s-a angajat să aducă Turcia mai aproape de NATO şi Occident
Kemal Kilicdaroglu, principalul lider al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din Turcia din acest weekend, a dezvăluit proiectele de dezvoltare economică pe care le va implementa dacă va ieşi câştigător, potrivit duvarenglish.com.
„Turcia nu poate prospera şi nu se poate dezvolta fără a fabrica produse de valoare ridicată. Mai întâi, vom crea zone economice speciale. Vom avea o reţea globală de producţie, comerţ şi finanţe. vom crea nouă zone economice speciale, 17 centre de agricultură şi zootehnie şi 50 de baze de producţie“, a declarat Kilicdaroglu.
Acesta a precizat că zonele speciale vor funcţiona pe baza a şase principii de bază: cost, specializare, diferenţiere, inovaţie, securitatea capitalului, siguranţă juridică.
Kilicdaroglu a mai anunţat că investiţiile pe primii cinci ani se vor ridica la 123 miliarde de dolari, acestea urmând să urce la 300 miliarde în 10 ani. „20% dintre aceste investiţii vor fi realizate cu resurse publice. Venitul pe cap de locuitor va creşte treptat la peste 20.000 de dolari. Cu ajutorul acestor proiecte, Turcia va creşte cu cel puţin 5,5% în primii patru ani şi cu 6,2% în următorii şase ani“, a adăugat Kilicdaroglu.
Şomajul va scădea sub 5% în primii cinci ani, problema şomajului în rândul tinerilor va fi soluţionată, a promis liderul opoziţiei. Liderul Partidului Republican al Poporului (CHP) a promis de asemenea să crească cel mai scăzut salariu din sectorul funcţionarilor publici la de 2,5 ori salariul minim dacă va fi ales, potrivit Hurriyet Daily News.
Kilicdaroglu îşi bazează campania şi pe promisiuni de diminuare a costurilor de trai, de a readuce Turcia la un sistem parlamentar de guvernământ, a reda independenţa unor instituţii cum ar fi banca centrală şi a elibera prizonierii politici.
Acesta a acuzat guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan că ascunde starea reală a economiei şi a finanţelor ţării, notează Bloomberg, sugerând că datele economice oficiale nu sunt demne de încredere şi cerând o anchetă legată de bursa din Turcia.
Liderul CHP s-a angajat de asemenea să direcţioneze Turcia mai aproape de NATO şi Occident dacă va câştiga alegerile de duminică. Investiţiile turceşti în Rusia vor fi menţinute, însă cu respectarea deciziilor Vestului cu privire la sancţionarea Rusiei, a anunţat Kilicdaroglu, potrivit The Wall Street Journal.
În ceea ce priveşte UE, scrie Politico, există un motiv pentru care liderii blocului i-ar putea duce dorul lui Erdogan dacă acesta ar pierde în faţa lui Kemal Kilicdaroglu: cu Erdogan la putere, UE a putut evita posibilitatea ca Turcia să se alăture blocului.
Fost funcţionar public, Kemal Kilicdaroglu este opusul puternicului preşedinte Erdogan, dar un politician extrem de experimentat, scrie BBC.
A studiat economia la Universitatea din Ankara şi a fost funcţionar public în cadrul organismelor financiare ale Turciei. După şapte ani în parlament, acesta a fost ales să candideze la poziţia de primar al Instanbulului. Deşi a pierdut cursa, Kilicdaroglu a fost lăudat pentru campania sa.
La un an, liderul CHP a demisionat, iar Kilicdaroglu s-a regăsit în mod neaşteptat în poziţia de principal candidat pentru această poziţie.
