Această grupă (care din punct de vedere tehnic se numeşte grupa produselor antineoplazice şi agenţi imunomodulatori) are o pondere de 18% în cheltuielile cu medicamentele, în timp ce din punctul de vedere al volumului tratează 0,8% din bolnavi.
Dacă la produsele pentru cancer se adaugă toate medicamentele cu preţ mai mare de 250 de lei, rezultă că întregul segment deţine un sfert din cheltuielile cu medicamentele, în timp ce din punctul de vedere al volumului aceste pastile sunt folosite de 1% din bolnavi.
Medicamente ieftine vs. medicamente scumpe
Este puţin cunoscut faptul că medicamentele scumpe sunt decontate de stat, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), şi sunt destinate unor afecţiuni grave cum ar fi cancerul, HIV/SIDA, transplant, care nu ar putea fi susţinute de pacient din buzunar. Preţul acestor produse este stabilit de către Ministerul Sănătăţii şi sunt produse care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală.
Pe de o parte, aceste produse sunt decontate integral, dar pe de altă parte, statul subvenţionează, în diferite procente, şi medicamente pentru alte afecţiuni cum ar fi bolile cardiovasculare, pentru sistemul respirator sau altele.
În acelaşi timp, produsele ce nu necesită reţetă nu au preţul reglementat de stat (şi se numesc OTC-uri).
Dacă grupa produselor scumpe este bine reprezentată în piaţa farma, mai prost stă segmentul produselor ieftine cu preţul de sub 25 de lei. Acesta are o pondere de 78% din volum şi numai 30% din valoare.
Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România, se referea la acest segment şi spunea că există grupe terapeutice care nu au categoria de preţ minim. Declaraţiile sale au fost făcute la evenimentul ZF PHARMA Summit '12, organizat de Ziarul Financiar. Totodată, Crăciun mai spunea că există mii de produse în piaţă care sunt împărţite în 238 de grupe terapeutice.
Una dintre grupele care nu au medicamente ieftine este cea a produselor pentru cancer.
Medicamentele mai ieftine nu vor mai fi compensate
Analizând situaţia din piaţa de medicamente în contextul noii legi a sănătăţii ce a fost lansată în dezbatere publică la începutul lunii iunie, Vasile Cepoi, fostul ministru al sănătăţii, spunea că intenţionează să elimine de la compensare medicamentele neesenţiale, ieftine, cu o valoare până în 10 lei, cum ar fi expectorantele, care costă fondul de sănătate aproape 20 milioane de euro anual. Nu sunt disponibile informaţii publice legate de vânzările totale ale medicamentelor cu preţul de până în 10 lei. Fostul ministru a explicat că această decizie se ia deoarece fondurile sunt insuficiente, iar acum nu se poate satisface toată cererea, astfel că principiul după care funcţionează sistemul de sănătate este "primul venit, primul servit".
Modificarea propusă de Cepoi ar urma să intre în vigoare odată cu contractul-cadru (un contract pe care furnizorii de servicii medicale cum ar fi medicii sau spitalele îl semnează şi în care sunt trecute ce servicii vor presta în baza banilor pe care îi primesc de la stat şi modul în care sunt remuneraţi) de anul viitor. De obicei, contractul-cadru intră în vigoare în luna aprilie.
Lista serviciilor pe care statul se obligă să le asigure în baza contribuţiilor obligatorii plătite de asiguraţi se numeşte pachet de bază, iar fostul ministrul a mai spus că lucrează la redefinirea pachetului astfel încât să se poate reduce listele de aşteptare pentru bolnavii oncologici sau de diabet.
Preţul medicamentelor, creştere semnificativă în ultimii ani
Dacă în perioada iulie 2011 - iunie 2012 preţul mediu pentru medicamentele de cancer era de 612 lei, în 2009 era de 445 de lei.
În general, preţul mediu în industria de medicamente a avut un trend crescător în ultimii ani, arată o analiză pe baza datelor Cegedim.
Preţul mediu al unei cutii de pastile (calculat ca raport între consumul total de medicamente şi numărul de cutii comercializate) a fost de 22,1 lei anul trecut, cu 130% mai mult faţă de anul 2005.
Creşte preţul, creşte piaţa
Piaţa de medicamente s-a ridicat la 2,63 mld. euro în intervalul iulie 2011- iunie 2012, în condiţiile în care în 2009 era de 1,9 mld. euro. În tot aceste interval, numărul de unităţi comercializate a bătut pasul pe loc.
Anul acesta, prognoza Cegedim arată că piaţa ar putea creşte cu 8,9% în lei, în timp ce anul viitor creşterea va fi de 6%. Petru Crăciun a mai arătat că în ultimul deceniu, industria a urcat cu o rată medie de 7,5% şi că diferenţa dintre cerere şi ofertă se reduce. Medicamentele cu cele mai mari vânzări sunt cele cardiovasculare, pentru cancer, pentru sistemul digestiv şi metabolism.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
