Mesaj optimist din partea HR-ilor: Trebuie să ne reinventăm angajaţii. E timpul să investim în ei

Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în MinisterulMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

• Codul muncii a fost modificat pentru a crea flexibilitate şipentru a adapta piaţa muncii la nevoile reale.
• Un milion de români muncesc la negru. Adoptarea noului Cod almuncii, dar şi cea a legii zilierilor şi a uceniciei vor conduce lao reducere a muncii la negru, iar Ministerul Muncii va face oevaluare lunară a contractelor de muncă nou-create.
• Noul Cod al muncii a creat facilităţi pentru ca angajatorul săpoată face angajări mai uşor prin prelungirea perioadei de probăsau prin posibilitatea prelungirii contractelor de muncă peperioadă determinată până la cinci ani.

• Piaţa muncii temporare îşi continuă boomul în ciuda crizei. În2004 erau 4.000 de angajaţi temporari în România, rata de penetrarefiind de 0,9%. În 2010, 50.000 de români erau angajaţi temporari,cu o rată de penetrare de 1,1%.
• Cel mai mare salariu obţinut de un angajat temporar al firmeide recrutare Adecco România, care a plasat anul trecut 8.000 deangajaţi temporari în companiile din România, a fost de 10.000 deeuro pe lună.
• Agenţiile de plasare a forţei de muncă temporar şi-au crescutbusinessul de trei ori în perioada 2008-2010.

• Productivitatea angajaţilor români a crescut. Pentru fiecareleu investit în angajaţi, companiile au obţinut un profit de 0,53de lei în 2009, faţă de 0,29 în 2007. Media în Europa este de0,17.
• Pentru a creşte şi mai mult veniturile, companiile trebuie săenergizeze angajaţii, să redeseneze pachetele salariale, să asiguremultişcolarizare.
• Angajatorii nu trebuie să promoveze ideea că angajaţii trebuiesă fie policalificaţi. Oamenii trebuie însă să aibă capacitatea dea fi multidisciplinari, de a aborda mai multe perspectiveconcomitent.

• Nu există un dialog social foarte bine structurat pe problemasindicatelor. Cele mai mari deficienţe se înregistrează la nivelulcontractelor de ramură. Discuţiile sunt momentan blocate.
• Contractul individual de muncă va conţine criteriile deevaluare a activităţii profesionale a salariatului. Dacă salariatulnu va fi de acord cu schimbarea criteriilor, vor exista probleme înimplementare.
• Noul Cod al muncii uşurează misiunea companiilor în ceea cepriveşte contractele de muncă, însă sunt şi o serie de altechestiuni unde vor exista greutăţi în implementare.

• Peste tot în lume este o criză a talentelor, comunităţile demanageri devin mobile şi flexibile, oamenii vor fi tot mai multvânaţi.
• În România există o tendinţă în creştere a lucrului deacasă.
• Companiile au devenit foarte atente la modul cum îşi cheltuiescbugetele de training, au crescut cheltuielile pentru logistică,ceea ce înseamnă birocratizare.

• A ţinti cei mai buni angajaţi, cel puţin în industria IT,înseamnă că o dată la trei ani trebuie să reinventezi poziţiile.Ţinta este ca oamenii să devină specialişti.
• A crea un mediu stimulativ pentru angajaţi este foarteimportant. La Microsoft, spre exemplu, angajaţii sunt şi acţionari,iar acest lucru asigură o aliniere între obiective şi muncafiecăruia.
• Orice companie trebuie să aibă în vedere în orice moment caresunt talentele din jur şi trebuie să facă un update al bazei dedate cu posibili angajaţi o dată la şase luni.

• BRD s-a reinventat în ultimii doi ani din punctul de vedere alresurselor umane, banca era o uzină de recrutare în perioada deboom economic de până în 2008.
• A fost nevoie de o rescriere a activităţilor de HR.
• 83% din angajaţii BRD au studii superioare şi majoritatea suntîntre 25 şi 34 de ani, astfel încât sunt plini de ambiţii.
• A fost nevoie de elaborarea unei strategii de formare,gestiunea de carieră a înlocuit recrutarea de masă.

• În România există un deficit foarte mare de protecţiefinanciară împotriva diferitelor riscuri. Românii au o încredereredusă în viitor comparativ cu alte ţări şi există o predilecţiepentru beneficiile în cazul în care supravieţuieşti.
• Piaţa de asigurări trebuie să dezvolte produse şi servicii,însă trebuie să aibă în vedere şi un marketing informaţional. Oasigurare nu e metodă de îmbogăţire, ci înlocuieşte opierdere.
• Asigurările de grup sunt mai ieftine decât cele individuale.Poliţele de grup nu au condiţii preexistente şi niciexcluderi.

• Contractul colectiv de muncă la nivel naţional pentru 2011 afost denunţat de o parte dintre reprezentanţii patronilor şi poatefi denunţat.
• Legislaţia pentru contractele colective de ramură va fimodificată, conform noului Cod al muncii; vor fi legi specialepentru acestea.

• Numărul de absolvenţi de GMAT, un test pentru cei care vor săurmeze un program MBA, este în creştere ca urmare a crizei.
• Cea mai mare creştere a cererii de programe MBA este în Asia,în Europa stagnează, în SUA este în scădere.
• Managerii care vor să urmeze un program MBA trebuie să fieatenţi la brand, să fie recunoscut în exterior.

• 1.000 de medici lucrează la furnizorii privaţi de serviciimedicale dintre cei 40.000; România este la jumătate faţă de mediaUE la numărul de medici la mia de locuitori.
• Evoluţia raportului dintre noii angajaţi şi cei plecaţi laclienţii Regina Maria, care are peste 100.000 de abonaţi, aratăieşirea economiei din criză.
• Numărul de inspecţii medicale pentru noii angajaţi este încreştere.
• Productivitatea medicilor care dau consultaţii nu poate creşteprin micşorarea timpului de consult de la 20 la 15 minute.

• În România există o neîncredere generalizată a oamenilor; 90%dintre români nu cred unii în ceilalţi, faţă de 60% dintre suedezicare cred unii în alţii.
• Astfel românii cheltuiesc resurse ca să se apere deneîncrederea pe care o percep la ceilalţi.
• Managerii trebuie să ia aminte la faptul că angajaţii nu îiiubesc neapărat, ci chiar îi pot urî mult mai mult decât credei.

• Mentoringul este un concept viu, pe care oamenii dintr-oorganizaţie nu îl conştientizează, dar îl practică.
• Mentoringul presupune ca seniorii dintr-o organizaţie sau dinafara ei să coordoneze sau să participe la dezvoltareajuniorilor.
• European Proffesional Women Network este o organizaţie princare se poate face mentoring.

• Piaţa de joburi în hoteluri şi restaurante este pe locul patruîn 2011 ca număr de poziţii deschise pe site-urile de recrutare,după vânzări, customer service şi cercetări de marketing.
• În 2011 se vor investi 350 milioane de euro în hoteluri înţară, ceea ce înseamnă minimum 800 de noi joburi, dar nu sunt firmede HR specializate în recrutarea şi trainingul unor astfel deangajaţi.
• În România doar 7% din hoteluri sunt sub un brandinternaţional, faţă de 20% în UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels