Ministerul Finanţelor a revenit ieri pe piaţa internaţională şi a împrumutat 1,5 mld. euro prin lansarea unei emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu scadenţa la şapte ani, la o dobândă de aproximativ 5% pe an, aceasta fiind a patra ieşire pe piaţa externă din acest an.
Ministerul Finanţelor trebuie să răscumpere în luna noiembrie bonduri în euro în valoare de 794 mil. euro, iar suma împrumutată reprezintă a doua etapă de prefinanţare, după emisiunea în euro de pe piaţa locală din această lună.
Finanţele au profitat acum de o fereastră de oportunitate, având în vedere că prima de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) a ajuns în jur de 230 de puncte de bază (2,3 puncte procentuale), după o perioadă în care contaminarea regiunii cu turbulenţele din zona euro, dar şi tensiunile politice interne au pus presiune pe acest indicator al percepţiei externe, ducându-l peste pragul de 400 de puncte de bază.
Cererea totală pentru obligaţiunile emise de România a fost ridicată, de circa 4,5 mld. euro. Dobânda cerută de investitori pentru obligaţiunile emise de România este în scădere. Dobânda a fost cu 3,7 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinţă al pieţei, care s-a plasat ieri uşor peste 1,34%, potrivit unor surse bancare. Finanţele vizau iniţial un preţ de 3,75 puncte procentuale peste midswap.
Cea mai recentă operaţiune derulată de România pe pieţele externe a avut loc la începutul lunii septembrie, când Finanţele au atras 750 milioane de euro prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu maturitatea în iunie 2018, titlurile având un randament de 5,15%.
Trezoreria a mai atras în luna octombrie 421,5 mil. euro, dar de pe piaţa locală, aproape triplu faţă de valoarea programată a emisiunii şi la un randament mediu de 3,76%, cu peste un punct procentual sub nivelul înregistrat anul trecut. La această sumă se adaugă cele 2,25 mld. dolari împrumutate prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. Împrumuturile în lei de pe piaţa locală au totalizat până acum circa 47 mld. lei.
Analiştii se aşteptau ca Finanţele să lanseze o nouă emisiune de eurobonduri în toamnă pentru acoperirea necesarului de finanţare, pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor pe piaţa locală.
Rambursarea împrumuturilor externe va creşte substanţial în următorii ani serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală, România fiind nevoită să dea înapoi finan-ţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro în 2012 şi 2013.
Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în acest an. BNR şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite, FMI urmând să primească înapoi, în 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se încheie în 2019. În timp ce Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile.
În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, în vara anului 2012 a sărit la 44%.
Teoretic, la momentul scadenţei împrumutului, România ar trebui să fie în zona euro şi să plătească datoria în moneda europeană, astfel că expunerea din punctul de vedere al riscului valutar ar fi minimă. Însă, în contextul perpetuării tensiunilor din zona euro, probabilitatea ca România să-şi respecte calendarul de a intra din 2015 este destul de redusă, astfel că împrumuturile în euro implică şi un risc valutar semnificativ.
Pe piaţa locală Ministerul Finanţelor încearcă să prelungească maturitatea sumelor împrumutate de la bănci după ce anul acesta a accesat preponderent finanţări pe termen scurt şi are de rambursat anul viitor peste 70 miliarde de lei. Băncile solicită randamente mai mari, în condiţiile în care reducerea lichidităţii pe piaţa interbancară a majorat costul la care acestea se împrumută la rândul lor. Chiar şi la împrumuturile pe termen scurt, dobânzile au urcat peste pragul de 6% pe an în ultimele săptămâni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
