Guvernul a descoperit în sfârşit ceea ce ZF a scris în repetate rânduri: că există contradicţii uriaşe în ceea ce priveşte indicatorul despre numărul de salariaţi din economie, în funcţie de rapoartele întocmite de diferite instituţii. Conform unui comunicat transmis de Finanţe, nu mai puţin de opt instituţii s-au reunit ieri într-o şedinţă pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în aşa fel încât să se afle numărul exact de salariaţi din ţară, după 22 de ani de când România a intrat în capitalism. Până acum, Inspecţia Muncii a raportat 5,1 milioane de salariaţi, în timp ce Institutul de Statistică spunea în buletinele lunare că există 4,2 milioane de salariaţi, iar în cele trimestriale spunea că în economie ar lucra 6,2 milioane de persoane.
Claudia Boghicevici (37 de ani), ministrul muncii, şi Bogdan Drăgoi (31 de ani), ministrul finanţelor, au semnat ieri un protocol de colaborare între instituţiile pe care le coordonează. Aceasta reprezintă prima încercare a oficialilor de a pune cap la cap date privind unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, care până acum a variat între 4 milioane şi 6 milioane de persoane, în funcţie de instituţia care număra salariaţii.
La protocolul dintre Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor co-semnatari au fost şefii altor instituţii care au raportat de-a lungul timpului indicatori diferiţi privind numărul de salariaţi sau numărul de angajaţi din sectorul bugetar: Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Institutului Naţional de Statistică, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Pensii Publice, Inspecţia Muncii şi Comisia Naţională pentru Prognoză. În comunicatul transmis ieri de Finanţe se arată că obiectivul principal al protocolului este "analiza informaţiilor existente la nivelul surselor administrative şi transmiterea lor către INS în vederea dezvoltării unor procedee de reconciliere care să fie utile în exploatarea şi dezvoltarea statisticilor referitoare la piaţa muncii".
"Nu se va modifica metodologia INS, ci se va face o compatibilizare a bazelor de date, iar rolul nostru va fi de a coordona sursele de date. Practic, metodologia INS se păstrează, dar am putea renunÅ£a la aflarea numărului de salariaÅ£i prin anchete, pentru că se reduce presiunea pe respondenÅ£i prin integrarea datelor provenite de la toate instituÅ£iile", a spus Vergil Voineagu, preÅŸeÂdintele INS. El a precizat că acest protocol dintre instituÅ£ii are 100 de pagini ÅŸi că vizează elaborarea unor statistici uniforÂmiÂzate în mai multe domenii - nu doar în ceea ce priveÅŸte numărul de salariaÅ£i - iar gruÂpurile de lucru au stabilite termene-limită pentru fiecare dintre aceste unificări de baze de date. INS a raportat de-a lungul timpului doi indicatori privind numărul de salariaÅ£i: unul lunar, care araÂtă că 4,2 milioane de salariaÅ£i lucrează în România, ÅŸi unul trimestrial, de unde rezultă că numărul de salariaÅ£i este de 6,2 milioane de salariaÅ£i (inclusiv salariaÅ£ii care muncesc la negru ÅŸi cei din armată, raportat la o populaÅ£ie de 21 de milioane de locuitori, cât era la vechiul recensământ). INS nu face însă anchetă în firmele cu mai puÅ£in de 4 angajaÅ£i, iar în buletinele lunare nu raportează bugetarii "speciali", cei peste 260.000 de angajaÅ£i din structurile secrete ale MAI, MApN sau SRI.
"Este foarte bine că se încearcă aflarea numărului real de salariaÅ£i pentru că astfel putem avea o bază de analiză mai bună priÂvind impactul pe care l-ar putea avea reduÂcerea CAS în scăderea veniturilor de la buget. ÃŽn calculul pe care l-am făcut privind reducerea CAS cu 5% ( în care un punct de CAS â o scădere de 0,3% din PIB - n. red.) am luat în considerare un număr mediu de 4,4 milioane de angajaÅ£i", a spus econoÂmistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată.
Cea mai recentă instituţie care a venit cu date despre numărul de salariaţi este Inspecţia Muncii, care îi numără prin softul Revisal, prin care angajatorii sunt obligaţi să transmită date despre numărul de salariaţi la inspectoratele de muncă. Însă această instituţie a numărat în luna ianuarie un număr de peste 4,8 milioane de angajaţi. În prezent, Ministerul Muncii lucrează în paralel la un proiect de realizare a unui sistem unic integrat, format din bazele de date ale Casei Naţionale de Pensii, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, care va fi finalizat înainte de 2013.
Sulfina Barbu explică risipa ajutoarelor sociale: bazele de date de la minister nu comunică
O altă statistică există la Casa de Pensii, care a numărat 5,1 milioane de angajaţi, acesta fiind numărul de asiguraţi care au obţinut venituri din contracte de muncă şi care au plătit contribuţii pentru pensie. De asemenea, date privind numărul de contribuabili poate furniza şi Fiscul, pe baza depunerilor de declaraţii electronice.
Un alt indicator care ar putea fi luat în considerare este numărul mediu de salariaţi raportaţi de companii atunci când depun, anual, bilanţul contabil al activităţii companiei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în 2010 numărul mediu de salariaţi din sectorul privat, angajaţi în companiile care şi-au depus bilanţul, era de 4,5 milioane de persoane. "Poate prin unificarea bazelor de date se va rezolva eterna problemă privind diferenţele dintre populaţia ocupată şi salariaţi, pentru că în statisicile populaţiei ocupate intră şi cei care lucrează pe cont propriu în agricultură, dar care nu plătesc niciun impozit la stat", a mai explicat economistul Voinea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels