Eveniment

Noul plan de relansare este privit cu reţinere de oamenii de afaceri: Face Fiscul asta pentru noi?

Noul plan de relansare este privit cu reţinere de oamenii de afaceri: Face Fiscul asta pentru noi?
14.07.2010, 23:41 82

Planul este discutat deocamdată la nivel politic în cadrulalianţei de guvernare, iar, pentru a deveni literă de lege, esteobligatoriu ca el să fie asumat de Guvern. Cum se vor raportaFinanţele la măsurile cuprinse în acest plan şi care, la o primăvedere, l-ar lipsi de unele resurse?
Potrivit unei schiţe a planului, o firmă privată care are datoriila stat, poate compensa aceste datorii cu datoriile pe care statulle are către ea - de pildă în privinţa rambursării TVA. Nu existăniciun dubiu aici - şi analiştii, şi oamenii de afaceri considerândcă aceasta este o măsură cât se poate de bună. Însă există un maresemn de întrebare. Vor accepta Finanţele această măsură, ca şi ceaa penalizării statului în cazul în care acesta îşi întârzie platadatoriilor? Analiştii economici Aurelian Dochia şi Dragoş Cabatspun că nu este normal ca Finanţele să-şi conserve veniturile peseama firmelor private. Cabat este însă sceptic: "Cine penalizeazăpe cine? Statul se penalizează pe el, iar amenda intră la bugetulde stat? Dacă «amenda» ar intra în contul firmelor sub forma unorcompensări de întârziere, atunci da. Am dubii însă că o astfel demăsură va fi aplicată".
Constantin Boromiz, acţionar al companiei Boromir, este categoric:"Dacă suferă resursele statului, nu înseamnă că trebuie să sufereşi firmele. Compensarea datoriilor, dar şi penalizarea statului arfi o stare de normalitate".
Pentru Mihai Miron, acţionar al Ropharma, mult mai bine ar fi castatul să-şi plătească toate arieratele către firmele private: " Înindustria farma am ajuns şi la 300 de zile de întârziere. Un sfertdin farmacii sunt în insolvenţă din cauza neplăţii de către stat adatoriilor. În ceea ce priveşte penalizarea statului, ea ar trebuisă fie obligatorie pentru că trebuie să existereciprocitate".
"Până când statul nu o să înţeleagă că economia de piaţă este unjoc corect nu va rezolva nimic, nici cu evaziunea fiscală, nici cu«fentarea» Fiscului", spune Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE TreiBrazi, care exploatează cea mai mare suprafaţă agricolă din România- 60.000 de hectare.
Ipoteza deducerii unei cote de 50% din valoarea TVA pentrulucrările de renovare este privită diferit. Furnizorii de materialede construcţii consideră că va fi foarte dificil de implementatmăsura de reducerea a TVA-ului cu 50% pentru lucrările derenovare.
"Cea mai mare parte din lucrările de renovare sunt derulate depersoanele fizice şi nu văd legal şi economic cum ar putea fiimplementată măsura de reducere de 50% din valoarea TVA. O persoanăfizică nu poate să deducă TVA decât dacă se va înregistra la fiscpentru a primi înapoi jumătate din TVA când prezintă facturile dela lucrările de renovare, ceea ce iarăşi este complicat. Însă oricereducere de preţ este bună pentru astfel de lucrări", spune LucianAzoiţei, directorul general şi unul dintre acţionarii companieiPazo, specializată în distribuţia de plăci ceramice şi obiectesanitare.
Pe de altă parte, Cristian Erbaşu, preşedintele PatronatuluiSocietăţilor din Construcţii (PSC), susţine că această măsură vaimpulsiona companiile care au lichidităţi şi vor să investească înrenovarea clădirilor pe care le deţin, iar constructorul le vafactura cu 12% mai puţin din valoarea totală.
Măsura scutirii de impozit pe profit, pentru cinci ani, pentruinvestitorii noi care realizează în România investiţii mai mari de500.000 de euro şi creează 25 de noi locuri de muncă, esteapreciată de Cabat, dar privită cu rezerve de Dochia. Acesta dinurmă afirmă că ea ar putea încălca regulile concurenţei, pentru că,dacă acorzi facilităţi, ele trebuie să fie aceleaşi pentru toatălumea. Boromiz este şi mai tranşant: "Ar fi o discriminare". ÎnsăMihai Miron şi Culiţă Tărâţă arată că o astfel de lege a funcţionatşi în anii '90, iar rezultatele au fost mulţumitoare.
Adoptarea unei legi a holdingului ce va permite companiilor săînfiinţeze "un grup TVA" în cadrul căruia o "firmă-lider" se ocupăde plata taxelor pentru toate firmele companiei este însă apreciatăca fiind o măsură extrem de bună de oamenii de afaceri şi analişti.Însă, potrivit lui Cabat, controlul fiscal al statului ar trebui săfie foarte puternic pentru a elimina o posibilă creştere aevaziunii în ipoteza adoptării legii. Culiţă Tărâţă afirmă şi el cămăsura este bună, dar că statul trebuie să fie atent ca ea să numărească evaziunea. ("Numai în domeniul agricol evaziunea fiscalăeste astăzi de 500 mil. euro pe an.")
Şi măsura vehiculată a eliminării impozitului minim ar fi unafoarte bună, pentru că acest tip de impozit mai mult rău a făcut."Impozitul minim a omorât firme", arată Cabat.
Oamenii de afaceri şi analiştii au puţine speranţe că statul le vaacorda în viitorul apropiat facilităţi. Cabat sus ţine că, totuşi,statul ar putea acorda garanţii pentru îm prumuturi firmelor,ajutând astfel la deblocarea circuitului financiar. În rest, statultrebuie să se restructureze din temelii, să-şi reducă birocraţia şicheltuielile. "Să nu cheltuiască niciun an în plus faţă de ceea ceare", arată Boromir.
Dochia arată că ideea că sunt concediaţi oameni şi totul se rezolvăeste falsă.
"Sunt multe lucruri absurde în legislaţie - aici sunt multe decorectat, ar trebui un grup de lucru care să se ocupe doar deaceste aspecte. Măsurile par că nu au efecte în redresareaeconomică. Dar, pe termen lung, reprezintă o repoziţionare pentrucompetitivitatea economică", arată Dochia.
În ceea ce îl priveşte pe Mihai Miron, el crede că urgenţa în acestmoment este alcătuirea unui plan: "Trebuie foarte bine definitepriorităţile. Trebuie fixat un obiectiv de ţară. Trebuie să ştimclar unde investim pentru că sunt domenii care ar putea aduceprofit - domeniul agroalimentar de pildă - care acum suntneglijate."

Ce cer oamenii de afaceri Guvernului

  • Statul trebuie să acorde firmelor garanţii la împrumuturipentru a debloca circuitul financiar.
  • Ideea că dai oameni afară şi rezolvi totul este falsă. Reformaprofundă este singura salvare.
  • Acordul cu FMI trebuie respectat la milimetru când vine vorbadespre restructurarea cheltuielilor.
  • Trebuie creat spaţiu fiscal în buget pentru cofinanţareafondurilor europene - singura resursă disponibilă aflată laîndemână.
  • Trebuie făcută o prioritizare a domeniilor de perspectivă încare să se investească.
  • Birocraţia trebuie sugrumată.
  • Evaziunea fiscală trebuie eliminată prin orice mijloace.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO