Majoritatea ministerelor si-au conservat in anul 2008 numarul maxim de posturi, comparativ cu prevederile bugetare pe 2007. Per total insa, numarul functionarilor (inclusiv structurile militare) va fi anul viitor cu 10.000 de posturi mai mare decat anul acesta.
Astfel, numarul total al angajatilor de la principalii ordonatori de credite ai bugetului (ministere, agentii si alte organisme) ar putea depasi 377.000 de persoane, conform calculelor realizate de Ziarul Financiar, pe baza datelor prevazute in proiectul de buget pe 2008, votat de Guvern si trimis spre dezbatere Parlamentului.
Bugetul se afla in fata unui paradox: Finantele estimeaza ca 8% dintre posturile din administratie sunt vacante, adica aproximativ 25.000 de posturi, dar totusi proiectul de buget prevede o suplimentare a numarului maxim de posturi cu 10.000.
Cel mai mare minister din intreaga administratie este si cel responsabil pentru aceasta crestere de personal: Ministerul de Interne, unde numarul bugetarilor a crescut de la 150.000 la aproape 160.000. Internele sunt urmate de Aparare, unde numarul maxim de posturi a "inghetat" la aproape 90.000 si de Finante, cu circa 37.000 de posturi.
In schimb, Cancelaria Primului-Ministru este practic singurul ordonator de credit care va suferi o reducere a numarului maxim de posturi, de la 657 anul acesta la 510 in 2008. In rest, toate ministerele, agentiile si restul organismelor finantate de la bugetul public isi vor majora sau, in cel mai bun caz, isi vor conserva schema de personal de anul acesta.
Toate aceste numere se refera la nivelul maxim de posturi prevazute in buget pentru anul viitor si nu neaparat la nivelul total al angajatilor bugetari.
In administratie exista circa 8% posturi vacante, din numarul total de posturi aprobate in bugetele ordonatorilor de credite, dupa cum estima chiar Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, intr-un interviu acordat ZF in vara acestui an, in plin proces de construire a bugetului pe anul viitor.
Cu alte cuvinte, exista circa 25.000 de posturi neocupate in buget, pentru care ministerele primesc totusi bani. Vosganian declara atunci ca numarul total de posturi din administratie va fi redus in proiectul de buget pe 2008, pentru ca situatia actuala incurajeaza risipa banilor destinati salarizarii functionarilor.
De exemplu, daca intr-un minister numarul posturilor vacante este de 8% fata de schema de personal acoperita in buget, inseamna ca acel minister va primi bani pentru a plati salariile tuturor posturilor, fie ca sunt ocupate sau nu.
Banii in plus nu se intorc insa la buget, ci sunt folositi pentru plata unor prime, sporuri sau chiar pentru angajari suplimentare de functionari, indiferent daca ministerul are nevoie sau nu de personal in plus, explica atunci ministrul finantelor.
Insa, in loc sa reduca numarul maxim de posturi pentru principalii ordonatori de credit, Guvernul a prins in proiectul de buget chiar mai multe posturi decat anul acesta. Totusi, cheltuielile de personal ale bugetului public vor creste anul viitor cu doar 5% in lei, fata de un ritm mediu de peste 30%, inregistrat in ultimii 4 ani.
Aceasta crestere ar putea insemna ca, pe de-o parte, Guvernul incearca prin proiectul de buget pe 2008 sa limiteze cresterea cheltuielilor publice facute cu administratia, iar pe de alta parte ca ministerele nu au cedat presiunii Finantelor si au obtinut, de cele mai multe ori, o "inghetare" a numarului de posturi.
In alta ordine de idei, cele mai mari cresteri ale veniturilor bugetare pe anul viitor sunt prognozate la bugetul asigurarilor sociale de stat (bugetul de pensii), de la 6,9 miliarde de euro anul acesta la peste 10 miliarde de euro.
Bugetul public se va concentra astfel pe obiectivele sociale, sensibile din punct de vedere electoral. De altfel, cheltuielile cu asistenta si protectia sociala vor creste anul viitor cu 31% (in lei) fata de prevederile bugetare pe anul acesta, inregistrand astfel cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii 5 ani.
Cat priveste investitiile programate pentru anul viitor, Guvernul a bugetat sume record si pentru acest capitol, adica 9 miliarde de euro, comparativ cu cele 6,5 miliarde de euro prevazute in bugetul pe acest an.
Per total, bugetul general consolidat se va baza anul viitor pe venituri de 54,8 miliarde de euro si pe cheltuieli de 58,6 miliarde de euro, deficitul bugetar fiind fixat la maxim 2,7% din PIB.
Conform calculelor Finantelor, bugetul de stat va avea anul viitor venituri de peste 21 de miliarde de euro, fata de cele 17,5 miliarde de euro asteptate anul acesta.
O crestere si mai puternica de venituri va fi inregistrata, potrivit datelor "prinse" in proiectul adoptat de Guvern, la bugetul de sanatate, pana la peste 5 miliarde de euro.
De asemenea, bugetele locale vor avea o crestere a incasarilor, veniturile totale ale acestora ajungand la aproape 13 miliarde de euro, fata de 12,2 mld. euro anul acesta. In schimb, bugetul de somaj va inregistra o scadere a veniturilor, de la 0,7 la 0,6 miliarde de euro, cauzata si de reducerea contributiilor sociale din acest domeniu.
Proiectul de buget prevede pentru anul viitor o reducere cu sase puncte procentuale a contributiilor de asigurari sociale (CAS), care va fi efectuata in trei etape. Contributiile sociale vor scadea pentru toate obligatiile (pensii, somaj, sanatate, accidente), de reducerea cea mai pronuntata urmand sa beneficieze angajatorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
