In urma cu patru ani, Romania avea aproape 4,4 milioane de angajati, numarul acestora ajungand in luna iulie a acestui an la 4,83 milioane. Din cele circa 435.000 de locuri de munca nou create in aceasta perioada, 139.000 au fost "de stat", potrivit unei analize ZF realizata pe baza datelor Institutului National de Statistica.
Astfel, sectorul administratiei publice si apararii are in prezent in schema de personal un plus de 58.300 de angajati fata de 2004, in sanatate lucreaza cu aproape 62.000 de persoane mai mult decat in urma cu patru ani, iar in invatamant au aparut in plus circa 19.300 de dascali.
Statul s-a dovedit a fi cel mai activ angajator din economie, numarul salariatilor din sectorul bugetar inregistrand in perioada 2004 - 2008 o crestere de peste 16%. In acelasi timp, in sectorul privat, numarul de angajati s-a majorat cu 8%.
La bilantul guvernarii, premierul Tariceanu a anuntat ca in ultimii patru ani au fost create circa 600.000 de noi locuri de munca - cifra care se bazeaza pe estimarea Comisiei Nationale de Prognoza ca anul acesta numarul de salariati va ajunge la 5,05 milioane - ca urmare a introducerii cotei unice. Atingerea acestei cifre ar insemna insa ca, in perioada august - decembrie, in economie vor aparea peste 200.000 de noi locuri de munca, adica aproape cat au creeat privatii in patru ani.
"Actualul guvern a venit cu promisiunea de a reduce birocratia - lucru care inseamna si mai putini oameni care sa stranga taxele si impozitele - insa aceasta promisiune nu s-a indeplinit", a declarat pentru ZF Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata. El a adaugat ca este adevarat ca in unele domenii au existat necesitati de personal legate de integrarea in UE pentru ca a fost nevoie sa fie create anumite institutii, dar restul angajarilor sunt mai putin justificate.
Ideea ca introducerea cotei unice ar fi trebuit sa reduca aparatul birocratic este sustinuta si de Lucian Liviu-Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.
"Efectul cotei unice (care a insemnat, cel putin teoretic reducerea naturala a economiei informale si a evaziunii fiscale, a complexitatii colectarii impozitelor, in primul rand prin disparitia grupelor progresive de impozitare etc.) ar fi presupus o reducere a aparatului birocratic. Daca nu s-a intamplat asa, poate fi interpretat ca o exploatare 'ineficienta' din partea statului a efectului global benefic al cotei unice", a comentat Albu. El a adaugat ca majorarea personalului din sanatate si invatamant insa poate fi interpretata ca rezultat ar "relaxarii" bugetare induse de cota unica. "Cresterea aparatului birocratic ar putea fi acceptata doar intr-o prima faza, dupa care, pe baza unor criterii riguroase de competitivitate, va trebui redusa", a mai spus Albu.
Majorarea numarului de bugetari a fost insotita si de un salt salarial consistent pentru acestia. In administratia publica salariile s-au dublat in ultimii patru ani. In luna august a acestui an, salariul mediu net din administratia publica a fost de 2.072 de lei (590 de euro), de doua ori mai mare decat in august 2005, cand functionarii publici aveau salarii lunare medii de 985 de lei (280 de euro). Mai mult decat atat, in fiecare an salariul mediu net din administratia publica a fost cu cel putin 40% mai mare decat salariul mediu net pe economie. Acum, toti bugetarii cer majorarea salariilor cu 50%. Premierul declara recent ca pentru aceasta crestere a veniturilor bugetarilor ar trebui ca fiecare salariat sa plateasca in plus 2.000 de euro.
"Sunt foarte multe cheltuieli bugetare nejustificate si autoritatile nu se pot plange ca nu au bani pentru investitii in infrastructura sau pentru majorarea salariilor cu adevarat mici si sa risipeasca banii pe sute de agentii sau pe achizitia de masini. Nu sunt de acord cu afirmatia premierului potrivit careia pentru majorarea salariilor bugetarilor fiecare salariat ar trebui sa plateasca 2.000 de euro. Sunt foarte multe surse de economie in bugetul de stat", a mai spus Voinea.
Revenind la locurile de munca nou create, sectorul privat si-a trecut in cont in ultimii patru ani un plus de circa 296.000 de angajati.
"Nu cred ca este foarte corect sa spunem ca numai cota unica a fost cea care a determinat cresterea numarului de salariati din economie. Exista si alte elemente care au avut o influenta benefica asupra majorarii numarului de angajati.
Unul dintre acesta este integrarea in UE si perioada de preaderare. In toate statele care au aderat la UE s-a inregistrat un aflux de investitii straine atat in perioada premergatoare aderarii, cat si dupa", a comentat Voinea. El a adaugat ca, in plus, dezvoltarea sistemului de creditare a determinat o crestere a consumului care a atras investitori in retail care au creat foarte multe locuri de munca. "S-au pierdut locuri de munca in industrie si s-au castigat in servicii, mai ales datorita investitiilor masive realizate in sistemul bancar si in retail", a spus el.
Seful Institutului de Prognoza spune ca aceasta majorare a numarului de angajati poate fi pusa pe seama cotei unice, dar trebuie privita ca efect indirect.
"Bucla ar fi: reducerea gradului de impozitare (cota unica) - cresterea venitului disponibil - cresterea economisirii si a investiilor si, implicit, a numarului salariatilor - crestere economica", a explicat Albu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
