Poziţia AOAR a fost exprimată în urma unei analize proprii potrivit căreia - arată asociaţia - modul în care sunt acor-date ajutoarele de stat defavorizează clar capi-talul autohton, iar acestea nu şi-au atins scopul şi nu au avut efectul scontat.
Săptămâna trecută guvernul a majorat cu 50% plafonul alocat pentru ajutoare de stat care sprijină investiţiile cu impact major în economie, bugetul total ajungând la 145 de milioane de euro anual faţă de 100 de milioane de euro în 2015. În 2015 însă, niciun antreprenor nu a beneficiat de acest program.
Antreprenorii beneficiază şi ei de sprijinul statului, dar în programe mult mai mici, de tipul SRL-D, de câteva mii de euro, în vreme ce un ajutor de stat mare ajunge la zeci de milioane de euro.
Anul trecut, guvernul a sprijinit construcţia a nouă fabrici, toate investiţii ale unor companii multinaţionale, proiecte cu o valoare cumulată de 200 mil. euro care ar trebui să genereze 3.300 de locuri de muncă.
Pe lista investitorilor care au primit ajutor de stat pentru proiecte „cu impact în economie“ se numără Bosch, Sonaca, Airbus, Leoni Wiring Systems sau Timken. De astfel de ajutor de stat pentru proiecte de investiţii majore pot beneficia companiile care vor să realizeze investiţii cu o valoare de minimum 10 milioane de euro.
AOAR susţine însă în urma unei analize pe care a făcut-o cu privire la ajutorul de stat acordat în perioada 2007-2015 că statul aruncă, practic banii pe fereastră întrucât două dintre principiile fundamentale ale ajutoarelor de stat, ce constau în crearea „efectului stimulativ“, respectiv în „evitarea risipei banului public“, nu şi-au atins scopul.
Potrivit analizei AOAR, valoarea efectivă a subvenţiei acordate prin scheme de ajutor de stat în perioada 2007-2015 a fost de 42.260 euro per loc de muncă nou creat, valoare de 5 ori mai mare decât în cazul programului START (8.652 euro per loc de muncă), respectiv de 17 ori mai mare decât în cazul programului SRL-D (2.395 euro per loc de muncă).
Aşadar, susţin oamenii de afaceri români, în contextul acestei valori uriaşe a subvenţiei statului, cei care beneficiază de ele acopere plata salariului minim pe economie timp de 12 ani pentru fiecare loc de muncă nou-creat, în condiţiile în care beneficiarii ajutorului de stat sunt obligaţi să păstreze locurile de muncă create doar pe durata a 5 ani.
Mai mult, spune AOAR, gradul de realizare a indicatorului privind numărul de locuri de muncă create, la finele lui 2014 era de numai 69%, în condiţiile în care doar 29% dintre beneficiari au reuşit în perioada menţionată să-şi îndeplinească (sau să-şi depăşească) obligaţiile asumate în ceea ce priveşte crearea şi menţinerea locurilor de muncă.
AOAR observă că cele mai mari 6 ajutoare de stat (peste 100 mil. lei/proiect) au fost direcţionate către o singură industrie (auto), “beneficiarii fiind exclusiv companii cu capital privat străin”.
“În acelaşi timp, 18,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate, respectiv 605 mil. lei, au fost acordate către 2 grupuri de firme multinaţionale. Constatăm o dată în plus lipsa de sprijin a autorităţilor pentru capitalul autohton, în ciuda faptului că există numeroase sectoare de activitate în care operează agenţi economici cu capital autohton şi care corespund din punct de vedere al profilului organizaţional scopului pentru care au fost concepute ajutoarele de stat, respectiv acela de a corecta anumite eşecuri ale pieţelor în planul eficienţei agenţilor economici”, susţine AOAR.
Potrivitasociaţiei oamenilor de afaceri români, “în condiţiile în care companii româneşti de tradiţie luptă pentru supravieţuire înregistrând rate de rentabilitate apropiate de 0, constatăm faptul că statul român a direcţionat sprijinul financiar către agenţi economici care în proporţie de 28,57% au fost înfiinţaţi în chiar în anul acordării ajutorului de stat şi care nu aveau experienţă pe piaţa României sau către beneficiari care erau încadraţi în categoria IMM şi au primit un sprijin financiar care excedea capacitatea acestora de a-l gestiona.”
AOAR acuză (sub expresia eufemistică “atragem atenţia”) că resurse financiare de care ar fi putut beneficia, inclusiv antreprenorii autohtoni , au fost alocate ineficient pentru acordarea unor ajutoare de stat care nu şi-au atins scopul şi nu au avut nici eficienţa scontată.
“În condiţiile în care, în România, capitalul autohton nu numai că este majoritar în raport cu cel străin (52% faţă de 48%), dar în acelaşi timp asigură 3/4 din profiturile nete declarate şi 2/3 din locurile de muncă din mediul privat, reiterăm pe această cale necesitatea adoptării unor măsuri de susţinere a capitalul autohton şi de sprijinire a dezvoltării antreprenoriatului românesc la un nivel de susţinere cel puţin comparabil cu cel de care se bucură capitalul străin, şi solicităm transparentizarea modului de acordare a ajutoarelor de stat şi includerea unor criterii obiective care să avantajeze companiile aflate în dificultate (majoritatea cu capital românesc), concomitent cu susţinerea reală a exportatorilor, prin încurajarea accesului companiilor cu performanţe în export la ajutoare de stat şi la accesarea de fonduri europene.”
