Ieri, premierul Dacian Cioloş a adus o perspectivă nouă, rar amintită până acum. Guvernul, spune premierul, s-a străduit în acest an să menţină pensiile la actualul nivel, acesta a fost obiectivul principal. Dar fonduri pentru majorarea pensiilor nu există.
„Noi ne-am legat în anul acesta de lucruri pe care am ştiut că le putem face. Nu avea rost să minţim oamenii, să spunem doar ca să dea bine. Nu ne-am legat de pensii anul acesta pentru că ştiam că nu avem sursa necesară acum, nu aveam bugetul. Obiectivul, prioritatea a fost să nu scadă pensiile din cauza faptului că nu suntem capabili să finanţăm pensiile şi aici şi eu şi doamna ministru de finanţe am repetat de mai multe ori, în ciuda a ceea ce vedeaţi pe galben în josul ecranului la multe televiziuni, că nu vor scădea pensiile şi că facem toate eforturile să asigurăm obligaţiile statului legate de finanţarea pensiilor“, a declarat premierul Dacian Cioloş.
Este o declaraţie neobişnuită într-o campanie electorală în care toate partidele, de la stânga la dreapta, promit şi promovează în Parlament proiecte fără să indice nicio sursă de finanţare.
Este necesară o regândire a întregului sistem de acordare a pensiilor, susţine premierul Cioloş. Cea mai mare problemă a sistemului de pensii este aceea că în România sunt mai mulţi pensionari decât cei care contribuie la sistemul public de pensii. Se poate schimba situaţia? Partidele promit sute de mii de locuri de muncă, dar deja din România au plecat 3 milioane de oameni, iar companiile au probleme în a găsi angajaţi. PSD are în program crearea, în următorii patru ani, a 850.000 de locuri de muncă, un lucru extrem de greu având în vedere situaţia de mai sus: România poate crea locuri de muncă, dar nu poate crea români care să le ocupe. Şi PSD, şi PNL propun în programele lor de guvernare scăderea CAS. Dar acest lucru va conduce la agravarea deficitului sistemului public de pensii. De unde ar urma el să fie acoperit?
„Este o situaţie complicată pentru oricine. Chiar şi un nou intrat în politică, dacă spune că sistemul finanţelor publice nu este sustenabil cu actualele taxe şi că taxele va trebui majorate la un moment dat, nu-l mai alege nimeni”, comentează economistul Aurelian Dochia.
Subvenţiile acordate de bugetul de stat bugetului de pensii au scăzut în primele şapte luni din an comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 1,9 mld. lei, până la 9,6 mld. lei, pe fondul majorării încasărilor din contribuţii. În primele şapte luni din an (ultimele date statistice în acest domeniu) cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 30,6 mld. lei, în scădere cu 4,7% faţă de primele şapte luni din 2015, în vreme ce subvenţiile de la bugetul de stat au fost de 9,6 mld. lei, în scădere cu 17% faţă ianuarie – iulie 2015. În 2015, ca urmare a reducerii contribuţiei la angajatori cu cinci puncte, măsură dispusă în a doua parte a lui 2014, contribuţia angajatorilor la sistemul de pensii a fost mai mică cu 2,8 mld. lei faţă de anul precedent.
În primele opt luni din 2016, cheltuielile bugetului general consolidat cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016.
Premierul a susţinut însă ieri: nu mai sunt bani, efortul este de a menţine pensiile la acest nivel. Dacă în următorii ani numărul de angajaţi ar creşte cu un aproape un milion, aşa cum promit partidele, situaţia s-ar mai echilibra. Dar este greu, iar situaţia este următoarea, deocamdată: pe întreg anul 2015 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 33,8%, echivalentul a 18,3 mld. lei, cu 5 mld. lei mai mult decât în 2014. Şi nimic nu pare evident că se va schimba în anii ce vin pentru că, dacă veniturile statului sunt doar anticipate, cheltuielile sunt bătute în cuie deja.
