Aproape 210.000 de roÂÂmâni au plecat în străÂiÂÂnăÂtate anul treÂcut, nuÂmărul acesÂtora fiind în uÅŸoară creÅŸtere (cu circa 15.000 de persoane) prin comÂparaÅ£ie cu anul 2015, arată datele InstiÂtuÂtului NaÅ£ional de Statistică. Numărul eÂmiÂÂÂgranÅ£ilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. AstÂfel, numărul de emigranÅ£i români nu scaÂde, în ciuda faptului că salariile anÂgaÂjaÂÂÅ£ilor români au crescut semniÂfiÂcativ în ulÂtiÂÂmii ani, iar creÅŸterea economică de aÂnul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Cum se explică acest paÂraÂdox?
„MigraÅ£ia externă va continua să crească, pentru că logica migraÅ£iei în clipa de faţă în cazul României este cea a autoalimentării, iar în percepÅ£ia populaÅ£iei, economia românească este relativ staÅ£ionară. Există două motive principale pentru care migraÅ£ia creÅŸte: pe de-o parte, s-au multiplicat posiÂbilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude ÅŸi cuÂnoÅŸÂtinÅ£e care îi pot ajuta să plece în străiÂnătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcÅ£ioÂneaÂză sistemul, nu mai cred în proÂmisiuni“, a explicat Dumitru Sandu, proÂfesor uniÂverÂsitar la Facultatea de SocioÂlogie ÅŸi AsisÂtenţă Socială din cadrul UniÂverÂsităţii din BucureÅŸti.
Anul trecut, o treime dintre cei 210.000 de români care au plecat în străinătate au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani, arată datele Statisticii. Migraţia în rândul tinerilor cu vârstă de muncă a continuat astfel să se accentueze, în ciuda faptului că salariile au crescut.
În 2016, salariul mediu pe economie a ajuns la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum un deceniu. În 2007, în primul an de la integrarea României în Uniunea Europeană, când salariul mediu pe economie era în jur de 1.000 de lei net pe lună, aproape 550.000 de români au emigrat, acesta fiind anul cu cel mai mare număr de emigranţi români. Ulterior, numărul acestora a mai scăzut la valori cuprinse între 160.000 şi 200.000 de persoane pe an, însă tendinţa din ultimul an arată, din nou, o uşoară creştere.
Lipsa locurilor de muncă din zonele defavorizate ÅŸi salariile mici au fost prinÂcipalii factori care i-au determinat pe cei 2,5 – 3 milioane de români să pleÂce la muncă în străinătate în ultimele două decenii, iar numărul celor care se înÂtorc înapoi în Å£ară este în continuare reÂdus. ÃŽn acelaÅŸi timp, în prezent comÂpaÂniile se confruntă cu cel mai adânc deficit de personal din istorie, fiind nevoite să crească salariile doar pentru a atrage forÅ£a de muncă existentă în piaţă.
„A început să apară în spaÅ£iul public românesc din ce în ce mai mult ideea că românii nu vor locuri de muncă, ci vor loÂcuri de muncă bine plătite, comÂpaÂraÂbile cu cele din Occident. PenÂtru ca oaÂmeÂnii să plece în număr mai mic ÅŸi să se înÂtoarcă acasă mai mulÅ£i este nevoie, în priÂmul rând, ca instituÅ£iile să meargă mai bine ÅŸi de locuri de muncă mai bine plăÂtite. DeoÂcamdată, din păcate, creÅŸte nuÂÂÂmărul de emigranÅ£i temporari din RoÂÂÂÂmânia care devin definitivi“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu. El spuÂne că România nu are o politică de miÂgraÂÅ£ie ÅŸi de aceea ar trebui gândite poÂlitici de optimizare a migraÅ£iei pe secÂtoaÂre.
„România nu are politici de migraţie şi nici studii recente făcute în rândul românilor din străinătate. Spre comparaţie, Polonia are o politică de aducere a medicilor acasă, pe care ar trebui să o adopte şi România. Dacă nu faci politici prin care să atragi înapoi în ţară, pe sectoare, medicii sau angajaţii în construcţii, nu ai făcut nimic“, a mai spus Dumitru Sandu.
Potrivit datelor Statisticii, România continuă să fie o Å£ară de emigrare, fenomenul migraÅ£iei externe contiÂnuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaÅ£iei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.
„Soldul migraÅ£iei internaÅ£ionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranÅ£ilor depăşind numărul imiÂgranÂÅ£ilor cu peste 76.000 persoane. ÃŽn cursul anului 2016, bărbaÅ£ii au emigrat într-o proporÅ£ie mai mare decât femeile (55,4%). Åži în rândul imigranÅ£ilor bărbaÅ£ii au fost majoritari (53,6%)“, se arată în datele Statisticii.