Premierul Victor Ponta a dat, la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles, un semnal care ar putea oferi un indiciu asupra politicii viitorului guvern rezultat în urma alegerilor legislative din 9 decembrie, în cazul în care USL va continua să fie la guvernare: austeritatea nu este o soluţie, austeritatea nu este un model de a salva Europa.
Premierul a făcut aceste declaraţii în cadrul congresului Partidului Socialiştilor Europeni la care fostul premier al Bulgariei, Serghei Stanişev, a fost ales preşedinte al acestui important grup politic european.
Declaraţiile premierului român sunt în linia exprimată de stânga europeană, dar pentru România ea este importantă în mod particular: ea rupe o "tradiţie" a fostului guvern controlat de preşedintele Traian Băsescu care a mers pe linia austerităţii impusă Europei de Germania Angelei Merkel.
Ea înseamnă, de fapt, o îndepărtare a politicii guvernului român de politica Germaniei şi o apropiere (reapropiere) de cea a Franţei, condusă, de câteva luni, de preşedintele socialist François Hollande. Întrebarea este: până unde se poate merge cu această abandonare a austerităţii?
Nu este o idee nouă ce spune premierul român. O întrebare se ridică din nou, însă: în momentul în care nu ai creştere economică, cu ce susţii cheltuielile? De când a venit la guvernare, Ponta a dat drumul la cheltuieli. Concomitent, însă, ţinta de creştere economică este revizuită în jos, spre 1% în acest an.
Nicolae Dănilă, membru al consiliului de administraţie al BNR, fost preşedinte executiv al BCR, a opinat, recent, într-o analiză privind rolul băncilor centrale în creşterea economică: menţinerea dobânzilor la un nivel peste cel al creşterii nominale a produsului intern brut duce la accentuarea nivelului datoriilor în PIB. Şi, mai spune Dănilă, ale cărui opinii economice sunt apropiate de cele ale lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR şi actual ministru de finanţe: prelungirea unui program esenţialmente de austeritate fiscală duce la perpetuarea unei recesiuni accelerate sau la menţinerea unei dezvoltări economice anemice şi nesustenabile.
El sugerează şi amânarea măsurilor dure până la revenirea creşterii economice: "Amintesc un adevăr care este acceptat destul de greu, se pare, în rândul decidenţilor, şi anume necesitatea ca reducerea deficitului bugetar să se facă după şi nu înaintea revenirii la creştere economică substanţială şi sustenabilă".
Un comunicat al PSD remis presei citează spusele premierului român din timpul intervenţiei sale la congresul socialiştilor europeni. Imaginile transmise de televiziuni arată că aceste declaraţii au fost bine primite şi aplaudate.
Iată ce a spus premierul: "Prima măsură pe care am luat-o în calitate de prim-ministru a fost să dau înapoi salariile şi pensiile, deoarece banii pe care îi avem trebuie cheltuiţi mai bine pentru programe economice şi sociale".
Şi a mai spus Ponta: "Vreau doar să demonstrez că austeritatea şi tăierile nu sunt singura cale de a avea dezvoltare şi creştere. Am încercat să demonstrez prin exemplul ţării mele că putem avea un program social la guvernare, să avem creştere economică şi să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii şi alţi conservatori susţin că este singura cale. Dacă reuşim să le dovedim oamenilor că mai este o cale, o cale mai rezonabilă, mai acceptabilă, ei o vor aprecia mai mult".
Întâlnirea de la Bruxelles a fost una politică şi, în cadrul unor astfel de întâlniri, pot fi făcute declaraţii de acest gen. Întrebarea este cât pot fi puse ele şi în practică. Ele trebuie analizate şi în contextul european. Spania are acum un guvern de dreapta, dar stânga politică a pierdut ultimele alegeri tocmai pentru că a luat măsuri dure de austeritate.
Iar dreapta continuă aceste măsuri. Dreapta franceză a pierdut alegerile din primăvară şi măsurile ei l-au adus la putere pe preşedintele socialist François Hollande. Hollande a ameninţat, în timpul campaniei electorale, cu revizuirea tratatului fiscal european, dacă, în paralel, nu este adoptat şi un program de creştere economică la nivelul UE.
Parlamentul pe care îl controlează a aprobat acest tratat fiscal şi a obţinut, în schimb, planul de creştere economică, dar acesta este atât de slab finanţat - 130 mld. euro - încât este greu de spus că va produce efecte miraculoase la nivelul întregii Uniuni Europene. În schimb, bugetul pe 2013 al Franţei, este cel mai dur, cel mai auster din ultimii 30 de ani. Deja presa franceză scrie despre noi creşteri de taxe. De fapt, lucrurile ar urma să stea cam aşa în Franţa: cresc taxele şi scad şi cheltuielile guvernamentale. Sunt 30 de mld. de euro care trebuie economisiţi în Franţa pentru atingerea ţintei de deficit convenit cu UE, în 2013.
USL are în programul de guvernare scăderea contribuţiilor la asigurările sociale, scăderea impozitului pe veniturile salariale mici. În paralel, programul mai prevede scăderea cu 50% a cheltuielilor guvernamentale cu bunurile şi serviciile. Dar aceste scăderi nu se văd în rapoartele Finanţelor, deşi USL este la guvernare de cinci luni.
Problema "austerităţii" a însemnat pentru unii doar tăieri de salarii. În fapt, în anii de booom economic, de creşteri de 7-8% s-a creat un dezechilibru structural, de pildă un dezechilibru al aparatului birocratic, explică Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Dacă "austeritatea" se referă la corectarea acestui dezechilibru, atunci este în regulă, dacă nu: "În România există un puternic curent intelectualist pro-austeritate. Este un fel de autoflagelare, de pildă să ne propunem un deficit bugetar de 1,9% din PIB în 2012."
Dincolo de asta, arată el, trebuie să ne propunem ţinte de creştere - va fi o propunere şi o iniţiativă ce va fi lansată de AOAR, arată Pogonaru - de 2% peste media de creştere europeană.
"Nu poţi creşte numai prin austeritate, dar trebuie corectate dezechilibrele structurale. Austeritatea nu se referă doar la tăieri de salarii, ea trebuie să corecteze dezechilibrele. Şi apoi trebuie aduse în discuţie soluţiile de creştere. Nimeni nu a propus până acum un plan de creştere, de pildă să creşti cu 2% peste media UE, astfel încât să asiguri un echilibru," arată preşedintele AOAR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
