Banca Nationala nu ia in considerare o miscare de adoptare unilaterala a euro si este necesara o dezbatere publica ampla, care sa ofere substanta, in conditilie in care majoritatea abordarilor sunt superficiale, spune Cristian Popa, viceguvernatorul BNR responsabil de politica monetara.
„Adoptarea unilaterala (a euro - n. red.) nu reprezinta o optiune pentru Romania. Nu ne preocupa asa ceva", a spus Popa la un seminar organizat de BNR pe tema „Adoptarea unilaterala a euro, solutie sau capcana?"
Banca Nationala a organizat ieri in premiera o dezbatere pe tema adoptarii euro, dupa ce in ultima perioada au aparut mai multe comentarii din partea liderilor politici de la Bucuresti privind accelerarea acestui proces.
„Adoptarea monedei unice este finalitatea unui proces de convergenta nu doar nominala, ci si reala. Nu inseamna ca adoptarea euro elimina aceste procese de convergenta, ci le muta catre alte institutii si le poate face mai complicate. Nu putem pune carul inaintea boilor", a subliniat Popa.
Discutiile privind grabirea adoptarii euro au fost alimentate de un articol publicat de Financial Timesc, pe baza unui raport confidential al Fondului Monetar International, care arata ca economiile emergente din Uniunea Europeana ar putea sa grabeasca trecerea la euro, ceea ce ar atenua problema deprecierilor monedelor, pe fondul deficitelor externe mari.
Risc de recesiune mai puternica
Viceguvernatorul BNR a subliniat ca adoptarea euro ar insemna renuntarea la o politica monetara si de curs proprie, astfel ca procesele de convergenta ar cadea exclusiv in sarcina politicii fiscale.
Popa a aratat ca o adoptare unilaterala a euro s-ar lovi de probleme cum sunt asigurarea de lichiditati, in conditiile in care BNR nu ar avea dreptul sa emita aceasta moneda, dar si de derularea platilor in lispa unui acord de colaborare cu sistemul european de plati - Target.
Practic, toti participantii la dezbaterea de ieri au concluzionat rapid ca adoptarea unilaterala a euro nu poate fi considerata o alternativa viabila. Astfel de miscari au fost facute de economii mult mai mici, spre exemplu Muntenegru.
Discutiile s-au concentrat astfel pe oportunitatea grabirii procesului de adoptare a euro.
Romania se confrunta cu un nivel ridicat al datoriei externe, care la 70 de miliarde de euro inseamna mai mult de jumatate din Produsul Intern Brut (PIB), in timp ce deficitul de cont curent, desi a inregistrat o corectie in 2008, ramane foarte important, la 12,3% din PIB.
Corectarea acestor dezechilibre exclusiv prin parghia fiscala ar crea efecte asupra activitatii economice si locurilor de munca, spune Popa.
Practic, Guvernul ar trebui sa stranga foarte mult cureaua, reducand cheltuielile si majorand fiscalitatea, ceea ce ar insemna adancirea scaderii economice.
In conditiile in care aproape 60% din creditele bancare sunt denominate in valuta (euro fiind preponderent), trecerea la euro ar rezolva in schimb problema expunerii la riscul valutar.
Fara derogari de la criteriile de convergenta ale Uniunii Europene
Statelor membre UE li se cere sa indeplineasca cinci criterii privind nivelul inflatiei, al dobanzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publica si stabilitatea cursului.
Autoritatile europene au aratat in repetate randuri ca nu sunt dispuse sa accepte derogari de la respectarea acestor criterii, aratand chiar preocupari pentru sustenabilitatea rezultatelor inregistrate.
„Cred ca solutia pe care am ales-o, de a intra in mecanismul ratelor de schimb in anul 2012, de a avea o decizie favorabila adoptarii in 2014 si de a adopta euro de la 1 ianuarie 2015 este inca rezonabila", a adaugat viceguvernatorul bancii centrale.
Lungu, Macroanalitica: Sa nu repetam greseala liberalizarii contului de capital
Economia romaneasca nu este pregatita acum pentru trecerea la euro, in conditiile in care reformele structurale trebuie sa continue, iar adancimea pietelor financiare este inca redusa. „Ar trebui sa invatam din experienta liberalizarii contului de capital in 2004, care a fost facuta oarecum pe graba, desi economia nu era inca ajustata structural. Nu cred ca ar trebui sa facem aceeasi greseala", a spus Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza Macroanalitica.
El spune ca trecerea la euro fara consimtamantul autoritatilor europene s-ar putea dovedi periculoasa pe termen lung. „Este nevoie de echilibrarea deficitelor de cont curent si bugetar. Rata de schimb flotanta faciliteaza o ajustare mai rapida a economiei", considera Lungu. El subliniaza ca o mare parte din ajustarea deficitului de cont curent din prezent s-a realizat prin canalul cursului de schimb, fara costuri foarte mari asupra economiei reale, asa cum s-a intamplat in cazul tarilor baltice. In alta ordine de idei, el subliniaza ca Romania mai are inca un traseu lung de parcurs din punctul de vedere al convergentei reale. Spre 
exemplu, in functie de nivelul PIB/locuitor -unul din principalii indicatori de convergenta reala urmariti, Romania ramane la mai putin de jumatate din media UE. Statele care au adoptat recent euro - Slovacia, Cipru si Malta - erau de mai multi ani la niveluri mult mai ridicate.
exemplu, in functie de nivelul PIB/locuitor -unul din principalii indicatori de convergenta reala urmariti, Romania ramane la mai putin de jumatate din media UE. Statele care au adoptat recent euro - Slovacia, Cipru si Malta - erau de mai multi ani la niveluri mult mai ridicate. Dumitru, Raiffeisen: Adoptarea euro acum i-ar dezavantaja pe cei cu credite in valuta
Monedele din statele emergente pastreaza potential de apreciere, cel putin in termeni reali, fata de euro, pe fondul procesului de convergenta, astfel ca trecerea la euro la cursul de acum i-ar dezavantaja pe cei care au contractat credite. „Pe masura ce convergenta avanseaza, aceste monede isi pastreaza potentialul de apreciere reala. Ceea ce inseamna ca daca trecerea la euro se face la cursul de acum inseamna ca debitorii vor avea costuri mai mari".
In alta ordine de idei, Dumitru spune ca Romania nu isi permite sa renunte la politica monetara, in conditiile in care convergenta preturilor nu este finalizata, ceea ce va insemna mentinerea presiunilor inflationiste. „Nivelul preturilor e relativ scazut comparativ cu zona euro. La anumite componente sunt mult sub medie, chiar sub preturile minime din zona euro. Asta inseamna ca, pe masura ce vom avea o convergenta a veniturilor, va fi si o convergenta a preturilor." Trecerea la moneda unica ar insemna ca si dobanzile ar fi cele din zona euro, mult mai scazute decat cele la lei, incurajand astfel creditarea.
Pop, BNR: Moneda unica, o decizie politica
Pentru adoptarea monedei unice este nevoie ca „cineva sa impinga lucrurile", spune Napoleon Pop, membru in Consiliul de Administratie al BNR. Oficialul BNR noteaza ca o parte
din impedimentele pentru accelerarea adoptarii euro - in special necesitatea realizarii reformelor structurale- sunt de fapt provocari foarte vechi pentru economia romaneasca. „De 20 de ani avem aceleasi temeri pe care nu
din impedimentele pentru accelerarea adoptarii euro - in special necesitatea realizarii reformelor structurale- sunt de fapt provocari foarte vechi pentru economia romaneasca. „De 20 de ani avem aceleasi temeri pe care nu le-am rezolvat. Rigiditatea pietii muncii - am discutat-o trei saptamani in martie 1990. Inca nu s-a rezolvat", noteaza Pop. El a subliniat ca trebuie luate in considerare si riscurile legate de amanarea exagerata a adoptarii euro. La randul sau, Pop a aratat ca este nevoie de o dezbatere publica privind trecerea la euro, dar si de angajament ferm din partea politicienilor.
Mantescu, MFP: Datoria publica va creste
Deficitele substantiale pe care le vom avea in urmatorii 15 ani in sistemele de protectie sociala vor duce la o crestere rapida a datoriei publice, spune Dorin Mantescu, director al Directei de Analiza Macroeconomica si Politici Financiare din Ministerul Finantelor (MFP). „Chiar si cu o datorie publica mica, daca tinem cont de evolutiile demografice adverse - imbatranirea populatiei, feritiliate scazuta - acestea duc la cresterea rapida a deficitelor din sistemele de protectie sociala", afirma Mantescu. El noteaza ca nivelul chletuielilor publice a urcat de la 35% din PIB in 2006 la 38% din PIB anul trecut, in special pe fondul cresterii cheltuielior operationale ale administratiei, dar si a celor cu protectia sociala. In acest timp somajul a coborat constant, pana la 4,4% la sfarsitul lui 2008. „Daca teoria spune ca, in general, consolidarile bugetare pe baza de cheltuieli sunt cele mai durabile, Romania trebuie sa gaseasca o cale de mijloc - consolidarea veniturilor si rationalizarea cheltuielilor", considera oficialul MFP.
El noteaza ca Romania are cel mai scazut nivel al veniturilor bugetare ca pondere in PIB, cu 32,8% anul trecut, dar si o baza de taxare mult mai redusa.
Cristian Popa, viceguvernatorul BNR responsabil de politica monetara: Adoptarea monedei unice este finalitatea unui proces de convergenta nu doar nominala, ci si reala. Nu inseamna ca adoptarea euro elimina aceste procese de convergenta, ci le muta catre alte institutii si le poate face mai complicate. Nu putem pune carul inaintea boilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
