Premierul Victor Ponta a declarat ieri că guvernul a dat aviz pozitiv propunerii legislative iniţiate de către deputatul PSD Ana Birchall privind insolvenţa persoanelor fizice, pentru că Executivul mai face şi lucruri pe care nu le-a convenit cu FMI.
„Guvernul României, în baza punctelor de vedere ale ministerelor, acordă punct de vedere pozitiv sau negativ unor proiecte parlamentare. Da, avizul este pozitiv, mai departe Parlamentul va decide în urma unei dezbateri“, a spus Ponta, întrebat dacă, prin avizul pozitiv dat proiectului amintit, guvernul susţine măsurile propuse în iniţiativa legislativă a deputatului PSD Ana Birchall privind insolvenţa persoanelor fizice.
Solicitat să comenteze şi faptul că măsurile propuse de această iniţiativă legislativă nu au fost convenite cu FMI, Ponta a răspuns: „Ei, mai facem şi lucruri pe care nu le-am convenit. Să nu vă supăraţi pe noi acum sau să nu ne certaţi că mai facem şi lucruri pe care...“.
În condiţiile în care jurnaliştii au invocat posibilitatea ca FMI să certe guvernul, Ponta a răspuns: „Cu asta ne descurcăm. Dacă nu ne certaţi dumneavoastră că mai facem, mai şi guvernăm România, nu doar ce ne-a dat voie FMI, e în regulă“.
„O dată mă certaţi că de ce fac ce zice FMI, după aia mă certaţi că... Hotărâţi-vă, e cu bască sau fără bască“, a adăugat Ponta.
Guvernul a avizat favorabil iniţiativa legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, în condiţiile în care în ultimii doi ani s-a angajat constant faţă de FMI, în scrisorile de intenţie, să facă toate eforturile pentru a evita adoptarea unor astfel de iniţiative.
Avizul favorabil este acordat în contextul în care premierul Victor Ponta a declarat, în vara acestui an, că România nu va avea nevoie să reînnoiască acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ajunge la final anul viitor.
În ultimii doi ani, Executivul a respins mai multe iniţiative legislative pe această temă.
Proiectul a primit recent raport favorabil din partea Comisiei juridice a Senatului.
Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, care are caracter organic, urmează să fie dezbătută de plenul Senatului în calitate de primă Cameră sesizată.
Potrivit proiectului, debitorul poate cere instanţei începerea procedurii de insolvenţă dacă este în incapacitate de a-şi achita datoriile în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestora.
De asemenea, un creditor poate depune o cerere pentru aplicarea procedurii de insolvenţă unui debitor dacă poate dovedi că acesta nu are capacitatea de a-şi achita datoriile.
Odată cu începerea procedurii de insolvenţă, debitorul nu poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite.
De asemenea, nu se va acumula nicio dobândă penalizatoare, penalitate sau alt tip de cost la datoriile existente la data deschiderii procedurii.
Până la îndeplinirea planului de rambursare a datoriilor, datornicii sunt obligaţi să utilizeze veniturile potrivit planului aprobat, să se abţină de la orice tranzacţii sau comportamente care ar conduce la eşecul planului, să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în caz de şomaj, să caute să realizeze venituri.
Debitorul va trebui, de asemenea, să înainteze administratorului judiciar sumele obţinute din moşteniri sau donaţii, să nu ascundă vreo parte din veniturle sale şi să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu şi le poate îndeplini la scadenţă.
Administratorul judiciar va supaveghea activităţile debitorului până la realizarea planului de rambursare a datoriilor.
Potrivit proiectului, se va sancţiona cu închisoare de la 1 la 5 ani furnizarea, pe parcursul procedurii de insolvenţă, de informaţii false instanţei sau administratorului judiciar, tăinuirea activelor şi documentelor relevante pentru procedura de insolvenţă.
Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitatea de plată.
Aceştia menţionează că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană - între care Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria, Italia, Polonia - există prevederi legislative care reglementează situaţia insolvenţei persoanelor fizice în favoarea debitorilor de bună credinţă.
