Cursul va avea în acest an o evoluţie mai volatilă decât în 2013 şi va oscila între 4,35 şi 4,65 lei/euro, bancherii văzând riscuri de depreciere în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară în SUA. Pentru sfârşitul anului 2014 majoritatea prognozelor analiştilor indică un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.
Principalul risc asociat prognozelor este revenirea turbulenţelor politice, având în vedere presiunile anului electoral, în opinia analiştilor. Iar experienţa anilor electorali susţine această ipoteză. În acest an vor fi organizate alegeri prezidenţiale şi europarlamentare. Cursul de schimb rămâne un subiect delicat pentru români, având în vedere că peste 60% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.
Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA).
Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană sau procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor avea impact asupra sentimentului investitorilor pe plan internaţional, susţin analiştii. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, amintesc bancherii.
Creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere, ar urma să fie într-o anumită măsură compensată de volatilitatea capitalurilor străine şi de procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere.
Evoluţia cursului de schimb este unul dintre elementele importante luate în considerare atunci când BNR stabileşte politica legată de dobânda-cheie. Analiştii anticipează că trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii. Dar spaţiul pentru reducerea dobânzii de politică monetară este mai redus faţă de 2013, unii analişti anticipând o reducere a dobânzii-cheie, în timp ce alţii văd posibile două ajustări, până la 3,5%.
În 2013, evoluţia cursului de schimb a fost influenţată de factori fundamentali - precum ajustarea balanţei contului curent -, factori conjuncturali - includerea României în indicii internaţionali de titluri de stat -, dar şi de factori de piaţă, cum ar fi apetitul pentru risc al investitorilor străini.
Cum a evoluat cursul în 2013
Leul s-a depreciat anul trecut cu 1,26% faţă de euro, după ce în 2012 deprecierea leului comparativ cu euro a fost de 2,5%.
Cursul de schimb leu/euro afişat de BNR a revenit în decembrie peste nivelul de 4,47 lei pentru un euro, după două săptămâni în care moneda naţională dăduse semne de apreciere. Evoluţia cursului a fost influenţată şi de tensiunile politice legate de intenţia declarată a preşedintelui Traian Băsescu de a nu promulga legea bugetului de stat pe 2014, însă situaţia s-a calmat ulterior.
Pe parcursul anului 2013, leul a câştigat teren, apreciindu-se faţă de principalele valute în timp ce monedele din America Latină sau Asia au fost afectate puternic de retragerea fluxurilor de capital ale investitorilor străini.
La începutul anului 2013, JPMorgan a venit cu un anunţ-surpriză privind includerea titlurilor de stat în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului 2012 a britanicilor de la Barclays, ceea ce a făcut să crească vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor străini pentru activele în lei. Trendul de apreciere s-a accentuat, iar paritatea a coborât chiar sub pragul de 4,40 lei pentru un euro. Titlurile româneşti au fost incluse în indicele JP Morgan la începutul lunii martie. Iar numărul investitorilor străini care au cumpărat titluri de stat a crescut puternic.
Episoade de întărire a leului au mai fost vizibile în lunile aprilie - mai, când piaţa a fost marcată de un nou val de intrări de valută de la străinii interesaţi de titlurile de stat în lei, dar şi în iulie.
Valutele din marile economii emergente au fost în a doua parte a anului în cădere liberă, înregistrând o depreciere accentuată în urma exodului masiv al capitalului, după ce banca centrală americană (Fed) a indicat că „închide robinetul“ lichidităţii. Până acum Fed a încercat să stimuleze creşterea celei mai mari economii a lumii prin sute de miliarde de dolari injectate pe pieţe.
Străinii au mutat o parte din banii investiţi pe pieţele emergente în obligaţiuni în dolari, pe fondul aşteptărilor ca randamentele acestora să crească după ce banca centrală a SUA va începe să retragă treptat lichiditatea excesivă injectată în piaţă.
Evoluţia cursului de schimb poate rămâne volatilă în 2014 având în vedere modificările de politică monetară în SUA, precum şi volatilitatea fluxurilor de capital la nivel internaţional.
Ce spun analiştii despre evoluţia cursului de schimb leu/euro în 2014
Eugen Sinca, analist-şef la BCR:
Estimăm un curs de 4,48 lei/euro la sfârşitul anului 2014. Leul va varia în intervalul 4,35-4,65 şi va fi influenţat de două evenimente majore - pe plan extern decizia Fed de reducere a cumpărărilor de active financiare, cu impact asupra tuturor pieţelor emergente, şi pe plan intern calendarul politic încărcat, ce impune mai mult decât oricând continuarea reformelor agreate cu FMI şi Comisia Europeană. Băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină aproape un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei şi o ieşire a lor de pe piaţă, chiar şi parţial, se va vedea imediat într-o depreciere a leului.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank:
Estimăm un curs de 4,45 lei/euro la sfârşitul anului 2014 şi un curs mediu de 4,48 lei/euro. Este foarte posibil să avem o volatilitate mai mare a cursului de schimb ca în 2013 în condiţiile în care există factori de risc legaţi de alegeri. Sunt posibile turbulenţe politice care pot afecta cursul de schimb. Turbulenţele politice pot pune presiuni de depreciere. În ceea ce priveşte posibilele influenţe externe, depinde de cum va gestiona Fed politica de retragere a stimulilor cantitativi.
Dar factorii de risc sunt mai degrabă locali în condiţiile în care avem un an electoral complicat.
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank:
Evoluţia cursului de schimb va depinde atât de evoluţiile în plan regional şi internaţional, cât şi de evenimentele interne. Astfel că evenimente precum uniunea bancară în Europa, reducerea programului de cumpărare de active de către Rezerva Federală a SUA, eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente precum leul. Pe de altă parte, continuarea colaborării cu instituţiile financiare internaţionale sub forma menţinerii stabilităţii macroeconomice şi a implementării reformelor structurale în sectorul public şi menţinerea stabilităţii politice sunt elemente importante ce susţin încrederea investitorilor în România.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank:
Previzionăm o evoluţie stabilă a cursului de schimb în 2014, creşterea absorbţiei de fonduri europene (presiuni de apreciere) fiind compensată de procesul de dezintermediere financiară şi volatilitatea capitalurilor străine. Cursul de schimb ar putea fi influenţat în primul trimestru al anului 2014 de factori externi, dar leul rămâne într-o poziţie relativ favorabilă comparativ cu celelalte monede din regiune. Principalul risc asociat prognozelor noastre este o revenire a turbulenţelor politice, având în vedere presiunile anului electoral.
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank:
Analiza rezervelor valutare indică în mod clar faptul că banca centrală a temperat în mod consecvent avansul mondei naţionale în 2013. Pe măsură ce economia va da semne mai clare de revenire, credem că banca naţională va permite o apreciere uşoară a monedei naţionale, aceasta încheind probabil anul 2014 la 4,35/euro.
Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank: Anticipăm că vom vedea o scădere a cursului în 2014, spre 4,55 lei/euro la sfârşit de an. Cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului. Un alt risc pentru cursul valutar este reprezentat de posibilele tensiuni politice cauzate de alegerile prezidenţiale organizate în România anul următor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
