Programul de guvernare votat de Parlament are 173 de pagini şi acoperă perioada 2017-2020, an în care România ar urma să ajungă a treisprezecea economie din UE (locul 17 în prezent). Potrivit documentului citat, va fi acela al majorării investiţiilor şi al creşterii venitului disponibil al cetăţenilor, prin majorarea cel puţin o dată pe an a salariului minim pe economie. Programul îşi propune, după cum susţine, ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forţă de muncă ieftină” şi să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovaţie şi cu forţă de muncă bine pregătită.
Macroeconomie
♦ Un ritm de creştere economică de 5,5-6% anual.
♦ Deficitul bugetar de sub 3% din PIB, datorie publică de sub 60% din PIB.
♦ Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar. Codul legislativ va purta numele „Codul economic al României” şi va conţine Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
♦ Guvernul va cere un moratoriu prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod economic pentru cel puţin 5 ani.
♦ Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50.
Tranzacţii imobiliare
♦ De la 1 martie 2017 tranzacţiile sub 450.000 lei nu se mai impozitează, în acest fel fiind încurajată vânzarea imobiliarelor în principal, dar şi creşterea industriei de construcţii, orientată spre construcţia de locuinţe.
♦ Pentru tranzacţiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferenţa dintre valoarea tranzacţionării proprietăţii şi pragul de 450.000 lei.
Imozitarea profitului multinaţionalelor
♦ „Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaţionalelor în ţările în care acestea se produc, sau vom introduce alte măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obţinute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare.”
Impozitarea în IT&C, cercetare, sănătate
♦ Începând cu 2017 se extinde neimpozitarea venitului şi pentru IT-ştii cu studii medii, dar şi pentru medici şi toţi cei care lucrează în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea şi sănătatea vor deveni domeniile care vor putea să aibă cea mai mare creştere în cazul contribuţiei acestora la PIB.
Impozitarea IMM-urilor
♦ Microîntreprinderile care au între 1 şi 9 angajaţi vor plăti de la 1 martie 2017 un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atâta timp cât CA nu va depăşi plafonul de 500.000 euro. (În prezent, microîntreprinderile care depăşesc plafonul de 100.000 de euro plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri.) Pentru că această măsură nu are un impact bugetar negativ, ea va fi implementată încă de la 1 martie 2017.
Impozitul pe venitul global al gospodăriilor
♦ „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferenţiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declaraţie de venit global de către consultanţii fiscali, în numele membrilor acelei gospodării.” Această declaraţie de IVG va avea ca bază de plecare declaraţia de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în acelaşi condiţii precum declaraţia de venit global. Arondarea populaţiei la consultanţii fiscali precum şi funcţionarea acestora se va face prin hotărâre de guvern. Pe lângă rolul de a completa şi depune declaraţiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua şi sarcina de a plăti toate taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliul său.
Industrie
♦ Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie si industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate.
♦ Companiile aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica.
Salarii
♦ Creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie 2019. Se va ajunge astfel de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.
♦ Salariul minim va creşte cel puţin o dată pe an. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 şi 1.750 lei în 2020.
♦ Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie, faţă de 32% acum. (În Europa, media este de 50%.)
♦ În 2020 vor fi 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro.
♦ Salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 de euro.
♦ Vor fi create 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă
Tinerii
♦ „Vom susţine antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation - şi nu numai - prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare.” Costurile anuale ale acestui program vor fi de 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă, doar prin aceste startup-uri, dar şi a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe şi impozite.
♦ Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat.
♦ Programul România Profesională în parteneriat public-privat al şcolilor profesionale şi de meserii, program care să susţină formarea tinerilor în meserii necesare economiei.
Pensii
♦ Creşterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018.
♦ Punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei.
