Laptele Cedra de Apuseni, casul de Baschiu, branza de Manastur cascavalul de rucar, telemeaua de Huedin, carnatii de Plescoi, sau magiunul de prune de Raureni sunt cateva dintre cele 76 de denumiri de origine protejate pe piata interna si pe cea externa. Potrivit unui ordin al ministrului agriculturii publicat in Monitorul Oficial a fost aprobata lista cu indicatiile geografice si denumirile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru produsele alimentare.. "Este o masura foarte buna dar un singur ordin nu este de ajuns. Mai este necesar ca producatorii din zonele respective sa investeasca masiv in promovarea marcilor respective pentru a le face cunoscute mai ales pe pietele externe", spune Mihai Lungu, presedintele Romalimenta, organizatie ce grupeaza un numar important din societatile din industria alimentara.
Lista va fi trimisa UE careia i se va solicita protejarea indicatiilor si denumirilor de origine prin inregistrarea acestora in conformitate cu legislatia comunitara dupa aderarea tarii noastre la UE.
Lungu spune ca produsele a caror denumire de origine este protejata nu vor putea fi fabricate decat de catre producatorii din zonele respective. Exista si exceptii, cand un producator din alte zone poate produce carnati de Plescoi, de exemplu, daca demonstreaza ca foloseste in mod constant peste 60% din materia prima din zona cu denumire de origine controlata.
Statul ungar a incercat, fara succes, acum doi ani sa impuna palinca ca produs traditional maghiar, in timp ce statul bulgar incearca, chiar in aceste zile, sa determine UE sa accepte rachiul si mastica ca produse bulgaresti.
Producatorii francezi de vin din regiunea Champagne au reusit in urma cu 20 de ani sa interzica altor producatori de sampanie folosirea acestei denumiri pentru vinurile spumante. La fel s-a intamplat si in cazul coniacului. stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
