"Reluarea cresterii sanatoase - testul de stres al autoritatilor"

Guvernatorul BNR a comparat situatia Romnaniei cu o persoana care tine regim de slabire, face eforturi, iar atunci cand se opreste revine la stilul de viata initial si aproximativ la aceeasi greutate ca inainte, astfel ca incercarile au fost zadarnice. "Adevaratul test este ca reluarea cresterii sa se faca pe baze sanatoase. Stiu ca este o graba, tot timpul este o graba. Corectia si convalescenta se caracterizeaza prin durere. Dar este nevoie de grija si prudenta", considera guvernatorul bancii centrale.

El a reamintit ca avem programe de iesire din criza sub forma acordurilor semnate de autoritatile romane cu UE, FMI si alte organisme internationale.

"Avem programe sa iesim din criza, acestea (acordurile - n.r.) nu sunt programe de intrare in criza. Nu ne-am dus la UE, la organismele internationale pentru a intra in criza, ci pentru a iesi, si am facut importuri de finantare si de credibilitate."

Isarescu a adaugat ca pentru reluarea cresterii pe baze sanatoase trebuie o combinatie intre ce face statul si ce vor face pietele. "Ne-ar trebui o combinatie echilibrata intre ce face statul si ce vor face pietele, pentru ca reluarea cresterii sa se faca pe baze sanatoase, adica neinflationiste si sa nu mai genereze acelasi deficit de cont curent. Principalul test stress al autoritatilor va fi reluarea cresterii economice, dar nu oricum", a spus Isarescu. Guvernatorul a adaugat ca ultimul test stress este ca Romania sa se incadreze in aceasta miscare extraordinara de schimbare institutionala de la nivel mondial, aratand ca se vorbeste despre o dublare a mandatelor bancilor centrale.

Isarescu a mentionat ca mandatul bancilor centrale din Europa este stabilitatea preturilor, dar ca acesta ar trebui sa fie impacat cu obiectivul stabilitatii financiare, ceea ce este o problema complicata.

 

 

Mai multe economii emergente din regiunea Europei Centrale si de Est, printre care si Romania, ar putea intra in incapacitate de plata a datoriei publice, au concluzionat analistii grupului britanic Royal Bank of Scotland (RBS), dupa ce au aplicat o metodologie de evaluare dezvoltata de Fondul Monetar International. Vulnerabilitatea acestor economii vine din dependenta ridicata de finantare externa raportata la volumul rezervelor valuare detinute. "In mod interesant, dintre cele 8-9 economii identificate ca vulnerabile in perioada 2007-2009, doar Urcaina, Ungaria, Romania si Letonia au intrat formal in regim de criza, incheind aranjamente de finantare cu Fondul Monetar International, asa cum prevedea si metodologia initiala a Fondului", subliniaza Timothy Ash, seful departamentului de analiza al RBS pentru zona Europei Centrale si de Est, Orientul Mijlociu si Africa. Guvernatorul Mugur Isarescu a aratat ieri ca nu vede motive pentru includerea Romaniei in aceeasi grupa cu Letonia, Ungaria sau Ucraina, in conditiile in care economia deja s-a ajustat. "Uitandu-ma la celelalte trei state, nu vreau sa spun nicio rautate, dar ma intreb ce cauta tara mea acolo", a spus Isarescu. Pe de alta parte, oficialii romani - inclusiv guvernatorul - se aratau optimisti si toamna trecuta, cand spuneau ca datoria publica a Romaniei este redusa si nu va fi nevoie de un imprumut de la FMI. Ash admite ca Romania iese din categoria de risc in 2009, pe fondul ajustarii rapide a deficitului de cont curent si implicit a nevoii de finantare externa. Grupul RBS, care a inregistrat anul trecut pierderi severe in urma operatiunilor financiare, a fost nevoit sa apeleze al ajutorul statului, fiind practic nationalizat de guvernul britanic. Liviu Chiru 

 

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) va efectua in ultimul trimestru al acestui an sau in primul trimestru al lui 2010 o serie de teste de stres pentru verificarea stabilitatii financiare a companiilor de profil, a declarat Tudor Balta, vicepresedintele institutiei. "Vrem sa verificam daca asiguratorii au capacitatea de a face fata conditiilor dificile determinate de actuala criza financiara", a spus Balta. El a precizat ca realizarea unor teste de stres viabile care sa reflecte capacitatea financiara a societatilor depinde in cea mai mare masura de gradul de performanta al activitatii de management al riscului si de expertiza personalului companiilor care este implicat in efectuarea acestor teste. Balta a precizat ca autoritatea de reglementare se indreapta spre adoptarea unor masuri care sa genereze imbunatatirea activitatii de management al riscului din cadrul companiilor de asigurare. Oficialul CSA a mentionat ca institutia se orienteaza catre adoptarea de masuri si reglementari pentru sustinerea imbunatatirii performantelor managementului societatilor in administrarea eficienta a resurselor financiare. Piata asigurarilor generale si de viata a crescut anul trecut cu 23,7%, la 8,87 mld. lei (2,41 mld. euro), iar numarul societatilor autorizate de CSA se ridica la 45. Claudia Medrega

 

Activele nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) ar putea ajunge la 2,15 mld. lei pana la finalul acestui an, fata de aproape trei miliarde de lei cat indicau estimarile initiale, a declarat Cornelia Coman, directorul general al ING Aigurari de Viata. Ea a invocat in sprijinul acestei afirmatii scaderea numarului participantilor care isi platesc contributiile la zi si diminuarea ritmului de crestere al salariilor. Ritmul de crestere al salariilor s-ar putea situa anul acesta la 6,4% fata de 10% cat indicau estimarile anterioare, potrivit proiectiilor realizate de analistii ING Bank. Numarul conturilor goale ar putea urca, de asemnenea, pana la 35% din total pana in decembrie anul acesta comparativ cu 30% in acest moment, a mai adaugat Coman. "Suntem de acord cu efectuarea unor teste de stres in randul asiguratorilor si cu publicarea acestora", a declarat Coman, precizand ca ING efectueaza deja teste de stres pe mai multi indicatori, iar la finele anului trecut rezervele tehnice detinute depaseau de 2,7 ori necesarul minim in timp ce capitalul propriu era de 2,5 ori mai mare decat nivelul prevazut de lege. In conditiile in care salariile cresc foarte lent, iar numarul contribuabililor activi scade, administratorii de fonduri private obligatorii sunt suspusi unei presiuni foarte mari si nu mai au certitudinea supravietuirii, spune Mihai Coca-Cozma, directorul general al AIG Fond de Pensii. El a precizat ca principalele deficiente cu care se confrunta administratorii sunt nivelul mic al contributiei, salariile reduse, dar si o serie de deficiente ale cadrului legislativ. Ciprian Botea

 

Tendintele la nivelul sectorului bancar sunt ingrijoratoare in conditiile in care asistam la o inrautatire sensibila a portofoliilor de credite, preocupanta prin viteza din ultimele luni, care reflecta si in plan financiar dinamica excesiva a creditarii din anii precedenti, a declarat Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din BNR. El a precizat ca portofoliile bancilor ridica probleme serioase, fiind clar ca gradul de profitabilitate al sectorului privat a scazut foarte mult, majoritatea companiilor avand o rata intre profit si dobanzile de plata mult deteriorata. "Cele mai multe companii au plati de dobanzi in fata mult mai mari decat profiturile anticipate", a spus oficialul BNR. El a precizat ca a lansat o invitatie la analiza portofoliilor bancilor pentru a diferentia intre clientii solvabili si lichizi in vederea restructurarii portofoliilor. "Restructurarea este necesara si de actualitate pentru cele mai multe banci", a adaugat Dragulin. In opinia lui Dragulin, ajustarea sistemului bancar depinde mult de capacitatea economiei de a se relansa. Claudia Medrega

 

 

Proiectul de act normativ care va reglementa infiintarea si functionarea fondului de garantare a sistemului de pensii private va fi prezentat Guvernului pana la finele lunii, care il va inainta spre dezbatere Parlamentului, a declarat presedintele CSSPP, Mircea Oancea (foto). "Sunt optimist si cred ca pana la finele anului Parlamentul va adopta acest proiect de lege", a spus presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Oancea a afirmat ca accelerarea cresterii nivelului contributiilor la Pilonul II va conduce la un volum de active solid si eficient. Fondurile de pensii private obligatorii si facultative aveau active de peste 1,5 mld. lei la finele lunii mai, conform datelor CSSPP. In acelasi timp, cresterea nivelului contributiilor la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) la cel putin 6% din venitul brut salarial in patru ani, in loc de opt ani, ar conduce la un volum de active solid si eficient, a spus Oancea. "Dupa aceasta situatie de criza ar trebui sa reluam discutiile privind majorarea contributiilor intr-un ritm mai accelerat decat calendarul initial. Acum trebuie sa gandim politicile necesare, iar in 2010 sa le aplicam", a spus seful CSSPP. Claudia Medrega