România, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în T2 2016, de trei ori peste Europa sau SUA. Trimestrul 2, plus 6%. Semestrul 1, plus 5,2%

Spre surpriza tuturor analiştilor, România a înregistrat o creştere economică spectaculoasă de 6% în T2 faţă de T2 2015, amintind de perioada de boom din 2008, când ritmul de creştere era de 10% pe trimestru.

Temerile analiştilor sunt legate de suste­nabilitatea acestei creşteri economice, având în vedere că ea vine din creşterea consumului pe baza reducerii TVA şi a majorării salariilor şi mai puţin din investiţii.

Anca Dragu, ministrul finanţelor, susţine că această creştere este sustenabilă, nu este legată numai de consum şi de investiţii, iar „temerile legate de o posibilă revenire la pe­rioa­da anterioară crizei nu sunt întemeiate“.

Rezultatul din T2 din România este cel mai bun la nivelul Uniunii Europene, ritmul de creştere fiind de trei ori peste media creşterii din statele UE, de 1,8%.

Analiştii mai circumspecţi decât ministrul finanţelor văd şi o parte goală a paharului, susţinând că această creştere economică va determina o schimbare mai rapidă a politicii BNR. „Creşterea rapidă a PIB-ului subliniază nevoia unei înăspriri a politicii monetare mai devreme decât prea târziu, în opinia noastră“, explică analiştii ING.

Această creştere economică vine însă şi cu o creştere a importurilor, principalele beneficiare ale reducerii TVA, care duce la deteriorarea balanţei de plăţi. La 6 luni, contul curent al României (relaţia compa­ni­ilor şi a statului cu exteriorul) are un minus de 2,5 miliarde de euro, faţă de un minus de 300 de mi­lioane de euro în perioada similară a anului tre­cut. Acest deficit este acoperit intern, dar menţinerea creşterii lui poate aduce pro­bleme în viitor, mai ales că în 2017 guvernul trebuie să-şi reducă deficitul bugetar.

În ciuda acestei creşteri economice, com­paniile rămân prudente în privinţa majorării investiţiilor şi a unor noi angajări. Acest lucru se vede cel mai bine în datele sistemului bancar, unde creditarea corporate are un ritm extrem de scăzut de creştere.

La polul opus, majorările salariale i-au determinat pe angajaţi să ceară noi credite la bancă, împrumuturile pentru consum având o rată de creştere de 20- 30%.